Contextul educațional actual a obligat mediul universitar la o adaptare rapidă a formatelor educaționale la noile realități. Starea de urgență, instituită cu regulile stricte de distanțare fizică, a necesitat o reacție de adaptare a universităților, pentru continuarea activităților educaționale în același ritm și cu menținerea acelorași standarde de calitate. Transferul activităților didactice în mediul online s-a produs foarte rapid și a obligat actorii implicați –  universitatea ca instituție, cadrele didactice și studenții – la eforturi susținute pentru a-și continua activitatea.

În acest context, Universitatea de Vest din Timișoara, prin Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Psihologie, a inițiat un prim studiu despre modul în care activitățile didactice se desfășoară în regim online. Studiul a fost realizat în perioada 3-13 aprilie 2020, la aproximativ 3 săptămâni de la transferul total al activităților didactice pe platforme online. Au răspuns chestionarului un număr de 1417 studenți de la toate cele 11 facultăți din UVT, reprezentând aproape 10% din numărul total de studenți ai universității.

În ceea ce privește implicarea studenților în activitățile didactice, rezultatele arată că studenții țin cont, într-o mare măsură, de feedbackul primit din partea cadrului didactic. Gestionarea preponderent individuală a sarcinilor academice, fără a beneficia de avantajele unui contact direct, face ca nevoia studenților de a primi feedback la rezultatele activităților academice să fie mai mare, oferindu-le totodată șansa unei monitorizări a progresului în învățare. Simultan, este de așteptat ca responsabilizarea profesorului în a acorda feedback individual să fie mai consistentă, deoarece facilitează observarea efortului studentului de a integra feedbackul în rezolvarea unor sarcini viitoare.

În același registru interpretativ se află și alte două rezultate ale studiului. Studenții declară într-o măsură relativ ridicată că se consultă cu colegii în privința realizării temelor primite, dar și că apelează într-o mai mică măsură cadrul didactic pentru consultații, față de perioada cursurilor convenționale. Apelarea mai puțin frecventă a profesorului pentru orele de consultații individuale poate fi privită ca o compensare a feedbackului primit din partea cadrului didactic, de care studenții țin seama într-o mare măsură. Faptul că interacțiunea online a înlocuit relația interpersonală directă este o premisă pentru noi atitudini de deschidere ale studenților și pentru o disponibilitate mai mare a lor către consultarea între colegi, pe diverse teme academice, gererând premisele dezvoltării unei comunități de învățare.

Studenții intervievați declară că utilizează camera web în timpul activităților educaționale în mică măsură. O posibilă explicație vine din partea tehnologiei utilizate, mulți dintre ei activând aplicația de pe telefon, fapt ce limitează anumite funcționalități. De asemenea, trecerea rapidă la activitățile online  nu a permis adaptarea cu noile forme de expunere individuală. Pe măsură ce studenții și cadrele didactice se vor obișnui cu „reflectarea propriei imagini” în monitoarele utilizate, acest aspect va intra în normalitatea comunicațională.

Pentru că în zona comunicării online imaginea reprezintă o parte complementară a mesajului verbal, a fost testat modul în care studenții apreciază diferitele tipuri de conținuturi media. Toate modalitățile supuse atenției (prezentări interactive, bazate pe animații, materiale video și materiale bazate pe imagini) au obținut scoruri peste punctul median al scalei, dar scorul cel mai mare l-a obținut modalitatea de prezentare bazată pe imagini. Într-o ordine descrescătoare a preferințelor exprimate, studenții se simt atrași într-o mare măsură de prezentarea materialului didactic bazată pe imagini, pe materiale video, pe animații și pe structuri interactive ce conțin întrebări și sarcini scurte.

Unul din riscurile transferului activităților educaționale din sălile de curs în mediul online este mutarea accentului de pe student pe cadrul didactic și reconfigurarea relației dintre cei doi actori educaționali. În acest registru, un alt aspect surprins în chestionar a fost și a raportării la cadrul didactic ca la o resursă în învățarea online. S-a remarcat o preferință categorică a studenților în a primi sugestii clare din partea cadrelor didactice privind rezolvarea sarcinilor. În cadrul învățării “aspațiale”, întrebările nu pot fi întotdeauna adresate direct cadrului didactic și, din acest motiv, sprijinul în definirea sarcinilor este puternic apreciat de către studenți. Această nevoie, de a menține lucrurile clare, este confirmată și de un alt rezultat, prin care este subliniată preferința mai scăzută a studenților pentru utilizarea de către profesori a unor aplicații sau programe multiple în educația online, cel mai probabil din cauză că o complexitate mare a aplicațiilor folosite este asociată cu un sentiment de control tehnologic mai redus. Resursele cognitive și de atenție fiind limitate, împărțirea acestora între doi stimuli, conținutul și tehnologia utilizată în transmiterea conținutului, este resimțită cu o mai mică plăcere de către studenți, preferința lor îndreptându-se în mod evident către claritatea mesajelor și simplificarea modului de transmitere.

Un profil subiectiv al contextului educațional actual poate fi conturat, conform percepției studenților, în următoarele coordonate:

(1) temele și sarcinile asociate cursurilor și seminarelor sunt mai multe (acest fapt este posibil să fie pus în legătură cu tendința profesorului de a monitoriza îndeaproape evoluția studentului, dar și de a-l pregăti mai bine pentru evaluare, printr-o învățare continuă);

(2) utilizarea de resurse digitale în învățare este percepută pozitiv, mai ales că instrumentele media nu sunt străine generației actuale de studenți;

(3) transferul activităților educaționale în mediul online afectează în mod mai degrabă negativ doar activitățile de seminar și de laborator care presupun un grad mai ridicat de interacțiune între cadrul didactic și student, interacțiune diminuată de transferul total către virtualizarea activităților.

„Deși pare facilă și rapidă, trecerea totală a activităților didactice în mediul online, produsă practic de pe o zi pe alta, de la mijlocul lunii martie, nu este totuși atât de simplă. Studenții au început să remarce că este posibil să depună mai mult efort și un timp mai îndelungat pentru a participa la cursuri și aplicații prin instrumentele digitale online, chiar dacă se află în izolare, acasă. Totuși, generațiile de studenți de astăzi s-au născut și au început școala în era internetului și a browserelor de navigare online, a motorului de căutare Google și a platformelor social-media. Lumea digitală face parte din viața tinerilor studenți, din primii lor ani de viață, iar educația online, prin aplicații digitale, este un limbaj al învățării pe care ei îl folosesc deja de mult timp. Cred că în schimbările acestei perioade dascălii, mai ales, sunt cei care se adaptează și își reformulează obișnuințele, situându-se mai aproape de studenți, prin mediile digitale ale viitorului, chiar dacă mai departe ca distanță fizică, ceea ce contribuie la o evoluție categorică a educației universitare”, subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.

Cele mai importante dezavantaje percepute ale transferul activităților educaționale în mediul online sunt legate de timpul îndelungat petrecut în fața calculatorului pentru participarea la activități didactice și pentru rezolvarea sarcinilor primite, de volumul perceput prea mare al temelor și sarcinilor. În zona percepută ca fiind “neproblematică” se pot enumera: ușurința utilizării instrumentelor și platformelor digitale, dar și accesibilitatea resurselor didactice și de învățare puse la dispoziție de către cadrele didactice.

Studiul a surprins, ca o ultimă dimensiune, opiniile studenților cu privire la contextul educațional prezent, context inedit atât pentru cadrele didactice cât și pentru studenți. Astfel, starea de spirit pe care studenții o declară este una bună, ei sunt conectați la informațiile privind situația actuală, consideră că revenirea la interacțiunile anterioare se va produce relativ rapid, dar în același timp, declară o implicare scăzută în activități de voluntariat în comunitate. Este firesc, în condiții de incertitudine, ca decizia de implicare în comunitate să meargă pe alternativa limitării riscului.

Datele acestui studiu exploratoriu evidențiază faptul că studenții trec printr-un proces de adaptare și de învățare și se constituie într-un argument indirect, dar favorabil, pentru utilizarea experiențelor prezente în proiecte de digitalizare pe care Universitatea de Vest din Timișoara le va implementa în perioada următoare.

Grupul de cercetători care au realizat acest studiu a fost format din:

• conf. univ. dr. Laurențiu Țîru, Director al Departamentului de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara,
• conf. univ. dr. Irina Macsinga, Decan al Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara
• conf. univ. dr. Mădălin Bunoiu, Prorector responsabil cu Strategia Academică și Relația cu studenții din cadrul Universității de Vest din Timișoara
• conf. univ. dr. Bogdan Nadolu, Departament de Sociologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara
• drd. Vlad Cherecheș, Director al Departamentului de Management al Calității din Universitatea de Vest din Timișoara.

ADMITEREA ONLINE LA UVT:

Facilitățile digitale și ale comunicării online, disponibile în UVT, au fost pregătite deja pentru un test al viitorului imediat, pentru admiterea online. Este pregătit în detaliu întregul proces de admitere online, o componentă esențială a desfășurării activităților UVT ca universitate digitală. Sunt disponibile resursele digitale necesare pentru derularea procesului de admitere, astfel încât depunerea documentelor și pregătirea „dosarelor” electronice, pe platforma de admitere online, să fie complet integrate. Setarea digitală a procedurilor de admitere include, de asemenea, generarea clasamentelor pentru rezultatele obținute de candidați pe platforma web și afișarea lor online de către comisiile de admitere, la nivelul fiecărei facultăți, comunicarea prin e-mail a clasamentelor, implementarea plăților pentru taxa de înmatriculare – exclusiv online, pe platforma de admitere, prin plată cu cardul (sau, în mod excepțional, prin virament bancar), ca și etapa de alegere a programului de studii pentru care candidații își confirmă locul. Procedura este asigurată și validată, urmând să fie comunicată oficial la începerea perioadei de înscrieri pentru admiterea online la UVT din vara 2020.