Revista presei
9 octombrie 2019
Parlamentarii de Timiș cer de la guvern peste 24 de milioane de euro pentru refacerea patrimoniilor culturale. Banii, pentru operă, filarmonică, bibliotecă și cinematografe
- stiridetimisoara.ro
De patru ori mai mulți bani pentru infrastructura culturală a Timișoarei, de la guvern. Asta, dacă amendamentul depus de parlamentarii de toate culorile politice din Timiș pentru completarea OUG 42/2019 va trece. E vorba de finanțarea a 6 obiective importante pentru proiectul 2021.
Parlamentarii PNL Marilen Pirtea, Alina Gorghiu, Ben-Oni Ardelean și Pavel Popescu, cei de la PSD Eugen Dogariu, Adrian Diaconu, Bianca Gavriliță, Alfred Simonis și Matei Suciu, respectiv deputatul Pro România Adrian Pau cer completarea listei de investiții finanțate de la bugetul național pentru infrastructura culturală din Timișoara, în pregătirea anului european 2021.
Astfel, pe anexa OUG 42/2019, cea care stabilește cadrul de finanțare pentru TM2021 ar trebui introduse două noi investiții: Filarmonica Banatul și Cinematograful Dacia. Parlamentarii de Timiș au reușit să treacă peste frecușurile politice și au depus luni un amendament comun, pentru modificarea prin completare a ordonanței.
Dacă propunerea trece, de la guvern ar trebui să vină următoarele sume, pentru următoarele investiții:
- Refuncţionalizare clădire din funcţiunea de spital de dermatologie în clădire cu funcţiunea de spaţiu multicultural – clădirea de pe strada Mărășești – 11,5 milioane de lei
- Reabilitare termică şi reamenajare parţială nivel parter corpuri A1, A2 şi B ale Palatului Culturii Timişoara – 5,8 milioane de lei
- Reabilitare Cinematograf Victoria Timişoara – 4,6 milioane de lei
- Reabilitarea clădirii din Piaţa Libertăţii nr. 3 – sediul central al Bibliotecii Judeţene Timiş „Sorin Titel“ – 8,7 milioane de lei
- Reabilitare imobil Cinematograf Dacia Timișoara – 6,3 milioane de lei
- Reabilitare și refuncționalizare imobil Filarmonica Banatul, str. C.D. Loga nr. 2 Timișoara – 77,5 milioane de lei
Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara / Patru seri de dezbateri despre libertate, în Timișoara, la 30 de ani de la Revoluție
- timpolis.ro
„Libertatea. Între istorie și literatură” este tema ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, care va loc în perioada 23 – 26 octombrie.
Ce înseamnă libertatea pentru un scriitor care a trăit mare parte din viață după gratiile regimurilor comuniste din URSS, Polonia sau România? Ce înseamnă ea pentru un scriitor portughez născut în anul instalării celei de-a Treia Republici? Este o relație între libertate și viața închinată experimentului poetic continuu? Cum privesc scriitorii care au participat activ la mișcările de stradă din Timișoara, cele care au aprins scânteia Revoluției, cele trei decenii de libertate post-comunistă? – sunt doar o parte dintre întrebările la care căutăm răspunsuri.
Pornind de la sub-tema „Cele trei chipuri ale memoriei: înțelegere, asumare, iertare”, prima seară a festivalului va găzdui dialogul dintre legendarul disident anti-comunist Adam Michnik, membru marcant al Solidarității și motor al Revoluției de Catifea și istoricul Adrian Cioroianu, care și-a dedicat o mare parte a carierei înțelegerii comunismului românesc. Ce poate face un popor cu propriul trecut călcat de șinele tancurilor sovietice? Poate că ura nu este cea mai potrivită cale, deși este mai ușoară decât iertarea.
Cea de a doua seară a ediției din acest an a Festivalului îi reunește pe prozatorii Evgheni Vodolazkin (Rusia), José Luís Peixoto (Portugalia) și pe Lucian Dan Teodorovici. Fie că vorbim despre Evul Mediu din Rusia lui Vodolazkin, de realismul magic atemporal al Portugaliei lui Peixoto sau de „obsedantul deceniu” românesc din celebrul Matei Burunul, al lui Teodorovici, acești trei prozatori scormonesc spațiu și timp în căutarea trupului compozit al literaturii. „Romanul-Frankenstein: trei ipostaze ale literaturii care se naște din cimitirul istoriei” este propunerea tematică a serii.
La Timișoara, în 15 octombrie, are loc Conferința asupra securității în Balcani, eveniment anual unic în zona de vest a țării, organizată de New Strategy Center și UVT
- ziuadevest.ro
Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, organizează a treia ediție a conferinței internaționale „Security challenges in the Balkans”, marți 15 octombrie.
Evenimentul va aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.
Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la provocările la adresa securității și stabilității Balcanilor, care pot afecta și securitatea Europei în ansamblu, ediția din acest an beneficiind de prezența unor oficiali și experți militari de mare valoare.
Totodată, războiul informațional și fenomenul ,,fake news”, precum și modul în care spațiul cibernetic este folosit în campaniile de dezinformare sunt subiecte care vor fi abordate la conferința de la Timișoara.
Provocările vechi și noi care pot afecta Balcanii și, implicit, și România vor fi vor fi analizate de experți din SUA, Marea Britanie, Serbia, Italia, Macedonia de Nord, Croația.
Un cadru didactic din patru va trebui inlocuit, in urmatorii 10 ani
- adevarul.ro
Aceasta inseamna ca, in urmatorii zece ani, Romania va trebui sa inlocuiasca aproximativ unul din patru profesori din totalul cadrelor didactice active”, transmite Federatia Sindicatelor din Educatie “Spiru Haret”.
Note de Predare - Studiu de Caz pentru predarea marketingului
- iqads.ro
Atentionare: acest material nu ofera solutia la studiul de caz publicat ieri.
Pentru ca, pe de o parte, scopul studiului de caz este sa invite participantii la discutii, sa incurajeze dezbaterea & nu are o Solutie (cel putin nu cu S mare).
Dar, mai ales, pentru ca scopul sau este sa ofere inspiratie profesorilor, sa le ofere unghiuri din care pot aborda discutiile astfel incat sa introduca natural teoria pe care vor sa o predea.
Fiecare profesor va aborda cazul pe stilul sau si in functie de oamenii pe care ii are in sala, nu exista reteta perfecta – sablonul de urmat.
La fiecare dintre cele doua cursuri pe care le-am urmat la Harvard am apreciat faptul ca in sala au fost minim 4 profesori observatori, veniti sa isi ia notite si sa le dea feedback celor doi profesori de la catedra.
Oamenii invatau unii de la ceilalti – desi profesorii nostri aveau undeva la 60+ ani si au vazut multe la viata lor, ne-au subliniat cat de important este sa primeasca sugestii si observatii pentru a ramane relevanti, ancorati in lumea de astazi.
Premiul Nobel pentru fizică 2019 - Cine sunt câștigătorii
- stiripesurse.ro
Savanții James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz au fost recompensaţi, marți, cu premiul Nobel pentru fizică pe 2019, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase, anunță Mediafax.
Premiul Nobel pentru fizică de anul acesta a revenit unor savanți cu contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului ocupat de Pământ în cosmos.
James Peebles a fost premiat pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, iar Michel Mayor împreună cu Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică le-a revenit cercetătorilor Arthur Ashkin – pentru “pensete optice și aplicațiile în domeniul sistemelor biologice” – și Gérard Mourou și Donna Strickland – pentru metoda lor de a genera pulsuri optice ultrascurte și de înaltă intensitate.
De la înființarea premiului Nobel pentru fizică și până în 2018, au fost premiate 112 persoane. În 47 de ani, premiul Nobel pentru fizică a avut un singur laureat, iar cercetătorul John Bardeen a primit distincția de două ori.
Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?
- cursdeguvernare.ro
Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020.
Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din care peste 90% urmează cursurile unor facultăți de stat.
Comparativ cu anii de vârf ai înmatriculărilor de studenți (2007, 2008 și 2009), totalul din prezent se situează la mai puțin de jumătate, ca urmare a unui cumul de cauze:
- ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat
- număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori)
- scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studii (19-23 de ani)
- rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar
- fenomenul migrației externe.
De la 186 de facultăți în 1990, la 631 în 2007
Anul trecut, în România existau 545 de facultăți, dintre care 139 private, comparativ cu 186 în 1989 (unele dintre acestea erau doar pentru subingineri), toate de stat.
Conform datelor INS, doar două județe – Botoșani și Ialomița – este posibil să nu fi avut nicio facultate în 2018 (INS precizează “date lipsa”).
After school-ul copiilor săraci. Câțiva oameni inimoși au înființat „un centru” la Cenade, unde copiii din familii defavorizate fac teme și „activități” și primesc o masă caldă
- republica.ro
Cristina, elevă în clasa a treia și sora ei, Elena, cu un an mai mare, merg în fiecare zi la after-school-ul din Cenade. La „centru”, 20 de copii din familii vulnerabile, din clasele pregătitoare, până la clasa a patra, primesc zilnic o masă caldă. Aici își fac temele, dar și diverse alte activități non-formale. Învață de la cum să se spele corect pe dinți – au primit câte un kit pentru igienă personală -, cum să facă origami, să cultive legume sau să cânte la mandolină, până la cursuri de dezvoltare a inteligenței emoționale, susținute de un psiholog.
Sunt copii cu nivel de trai scăzut, copii cu risc de abandon școlar. Mulți au părinții plecați în străinătate sau cu probleme de sănătate.
În fiecare zi, la ora 12, asistenții sociali îi așteaptă să iasă de la ore și îi duc la after school. La ora 16 pleacă acasă.
