Revista presei
5 martie 2020
Rectorul Marilen Pirtea a prezentat în fața Senatului UVT noua echipă de prorectori
- ziuadevest.ro
Rectorul Marilen Pirtea a prezentat în fața Senatului Universității de Vest Timișoara, în 2 martie, noua echipă de prorectori, care au ales să își dedice timpul, energia si priceperea, punând suflet pentru transpunerea în realitate a planului managerial propus comunității UVT.
”Prin acest program managerial, care nu este un proiect personal, ci unul al întregii comunități a UVT, am încercat să transmitem nu doar o serie de obiective, ci mai degrabă o viziune – dezvoltarea unui proces educațional de înaltă calitate și implementarea Teaching & Learning brand UVT, creșterea cantitativă și calitativă a rezultatelor cercetării, studii doctorale înalt calitative, un proces de internaționalizare care să transceadă simplelor mobilități internaționale, o relație cu mediul economic, social, cultural, artistic și sportiv de mare anvergură și o dezvoltare instituțională și de patrimoniu pe măsură.
Prin validarea echipei de prorectori, pornim în noul mandat cu multă speranță, încredere, optimism si determinare.
Le doresc colegelor și colegilor prorectori succes în demersul lor, iar membrilor comunității UVT să fie alături de noi, ca de fiecare dată, simțind că suntem toți, împreună, dar și fiecare dintre noi, o parte importantă a UVT. Împreună suntem UVT!”, a explicat Pirtea.
Măsuri stabilite pentru prevenirea răspândirii Coronavirusului (COVID-19) în UVT
- uvt.ro
În contextul actual al declanșării epidemiei cu Coronavirus (CODVID-19) la nivel internațional, pentru perioada următoare Universitatea de Vest din Timișoara adoptăurmătoarele măsuri de prevenire a răspândirii acestuia:
Toate persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au venit sau revenit din nordul Italiei, din China Continentală sau alte regiuni unde este carantină pentru Coronavirus, trebuie să declare acest lucru în mod obligatoriu[1] prin completarea formularului disponibil pe website-ul masuripreventie.uvt.ro, în care consemnează zona din care provin sau în care au călătorit, perioada călătoriei şi dacă prezintă semne de boală respiratorie acută.
Precizăm faptul că dacă există persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în următoarele localități din regiunile Lombardia și Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo și San Fiorano, precum și în localitatea Cumiana din regiunea Piemonte, acestea se vor adresa DSPJ Timis și vor fi carantinate obligatoriu pentru o perioadă de 14 zile, fiind monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș, în centrele de carantină identificate în județul nostru.
Judeţul Timiş a atras investiţii străine de peste 4,3 mld. euro. Doar în Bucureşti şi Ilfov nivelul ISD este mai mare
- zf.ro
Ziarul Financiar şi Banca Transilvania merg la Timişoara pentru a discuta cu antreprenorii despre cum arată mediul de business într-unul dintre cele mai puternice judeţe din ţară.
Judeţul Timiş este bază de producţie pentru cei mai mari jucători din industria componentelor auto – Continental, Hella, Draexlmaier, TRW sau Adient – dar statutul de zonă industrială nu a fost suficient pentru investitorii străini care şi-au deschis la Timişoara şi centre de cercetare dezvoltare, un nucleu de business care a atras în oraşul de la graniţa de vest sute de milioane de euro în proiecte industriale, logistice, spaţii de birouri sau retail.
Judeţul Timiş avea, la finalul anului 2018, un stoc al investiţiilor străine directe (ISD) de peste 4,3 mld. euro, rezultat cu care se află pe locul trei în ierarhia ISD după Bucureşti şi Ilfov. Mai mult, distanţa dintre Timiş şi Braşov, judeţ aflat pe locul patru în acelaşi clasament, este de aproape 2 mld. euro, ceea ce demonstrează că pentru mulţi investitori străini Timişul a fost prima opţiune de investiţie după zona Capitalei.
Din păcate pentru zona din sudul judeţului, respectiv pentru „vecinii“ Caraş-Severin şi Mehedinţi, banii investitorilor străini au rămas concentraţi în Timiş. În Caraş, stocul ISD era de 162 mil. euro în 2018, potrivit datelor BNR, iar în Mehedinţi de numai 16 mil. euro.
RAPORT OECD - Care sunt așteptările pe care le au elevii cu privire la viitoarea carieră, pe măsura abilităților lor
- edupedu.ro
Elevii, mai ales cei care provin din medii dezavantajate, trebuie încurajați să-și stabilească ținte cât mai înalte, dar realiste pentru traseul lor prin școală, pentru că pe măsură ce tehnologiile avansează, cererea de forță de muncă de înaltă calificare va crește. Aceasta este concluzia unui nou raport OECD elaborat pe baza celor mai recente rezultate PISA, raport care arată diferențele mari între așteptările elevilor privind viitoarea carieră și abilitățile efective ale acestora, mai ales în cazul elevilor din medii defavorizate.
În cazul României, raportul arată, grafic, faptul că sub 10% dintre elevii din medii avantajate, care se așteaptă să aibă o ocupație de înaltă calificare, nu se așteaptă să termine un program de învățământ terțiar. În același timp, această lipsă de așteptare privind finalizarea unor programe de învățământ terțiar se întâlnește la aproape 50% dintre elevii care provin din zone dezavantajate, dar care se așteaptă să aibă slujbe de înaltă calificare.
CARIERE - Companiile nu pregătesc suficient angajaţii pentru a patra revoluţie industrială, dominată de roboţi, IoT şi AI
- zf.ro
FOCUS - Eurostat: eficiența sistemului românesc de asistență socială este cea mai mică din Uniunea Europeană
- monitorsocial.ro
Conform Eurostat, o metodă de a identifica eficiența sistemelor de asistență socială (pensiile nu sunt incluse!) dintr-o țară este de a identifica câți din cetățenii în risc de sărăcie (respectiv, cu venituri mai mici de 60% din venitul median național) evită acest risc datorită asistenței sociale.
Astfel, eficiența sistemului românesc de asistență socială este cea mai mică din Uniunea Europeană – doar 16% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie evită acest risc datorită programelor de asistență socială. Prin comparație, în Bulgaria procentul celor care sunt scoși din sărăcie datorită asistenței sociale este de 25,4%, în Slovenia – 43,2%, iar în unele state, cum e Finlanda, trece de 50% ( 53,7%). Media la nivelul statelor Uniunii Europene este de 38%.
Acest “16%” înseamnă, practic, că din fiecare 6 români cu venituri foarte mici 5 rămân în aceeași condiție și după ce luăm în calcul programele de asistență socială furnizate de stat. Sau, altfel spus, 83,9% dintre cei aflați în risc de sărăcie rămân în aceeași situație și după luarea în calcul a transferurilor realizate prin intermediul programelor de asistență socială.
Începând cu anul 2013, eficiența sistemelor de asistență socială din România a scăzut sub cota de 20%, situându-se pe penultimul loc din Uniunea Europeană în anii 2013 și 2017 și pe ultimul loc în anii 2014, 2015, 2016 și 2018.
