Revista presei
4 decembrie 2019
ASTĂZI, LA UVT - Conferința cu jurnalistul BBC Nick Thorpe
- uvt.ro
Vrei să în cunoști pe jurnalistul BBC Nick Thorpe? Acesta vine la #Timișoara pentru a susține un curs deschis, studenților #UVT!
#UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați și Universitatea de Vest din Timișoara, invită comunitatea academică din Timișoara să participe pe data de 4 decembrie la Cursul Deschis care va aborda subiecte precum: ”Jurnalism de investigație sau
bazat pe fapte; Breaking News; Europa deschisă sau Fortăreața Europa? De ce și cum să scriem despre problemele refugiaților și migranților?”
Crusul este în engleză și durează 3 ore, cu o pauză de cafea între.
Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu
- edupedu.ro
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut a este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Procentul de analfabetism funcțional este de 41%, în creștere față de 2015. Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ.
Rectorul UVT, Marilen Pirtea: „Reducerea analfabetismului funcțional trebuie să fie o investiție strategică națională”
- timpolis.ro
Recunoașterea, de către toate instituțiile implicate în reforma Educației din România, a obiectivului reducerii analfabetismului funcțional ca o investiție strategică națională, devine mult mai important acum, în orizontul anului 2020, declară deputatul PNL Marilen Pirtea: „Prin rezultatele PISA 2018, care urmează să fie publicate în zilele următoare, vom avea la dispoziție o adevărată busolă ce va orienta planul de acțiune pentru educație incluzivă.”
„Rezultatele celei mai recente testări internaționale PISA vor oferi o interpretare de mare acuratețe a modului în care a evoluat nivelul de pregătire și alfabetizarea elevilor de 15 ani din România, comparativ cu precedentele rezultate și cu rezultatele internaționale din țările în care s-a aplicat testarea”, apreciază deputatul liberal Marilen Pirtea, coordonatorul Comisiei de educație și cercetare a PNL. Aceste rezultate, adaugă el, sunt o fotografie de detaliu a rezultatelor reale pe care învățământul preuniversitar le obține în cazul noii generații de elevi ce se apropie de finalizarea ciclului de învățământ obligatoriu.
Marilen Pirtea reaminteşte că precedentele rezultate obținute de testările PISA în România nu au fost îmbucurătoare, plasând-o la finalul clasamentului internațional, pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, atât la citire, cât și la rezolvarea problemelor de matematică și performanța în științe, cu o cotă de aproape 40% din elevii de 15 ani care se situează sub nivelul 2 ca performanțe testate. Media analfabetismului funcțional în țările UE se situează la 20%, subliniază Marilen Pirtea, adăugând că ținta strategică de ameliorare a acestui fenomen este de a reduce procentul până chiar la 15% în 2020.
Față de realitatea europeană, rezultatele elevilor de 15 ani din România indică un fenomen de două ori mai amplu, cu o cotă a analfabetismului funcțional de 40 de procente, adaugă deputatul liberal. Menţionând că strategia de ameliorare a acestui deficit educațional amplu prevede, pentru România, reducerea la 35% a acestui segment de elevi cu deficit de alfabetizare, până în 2020, echivalând cu un ritm mult mai redus de intervenție, față de ținta stabilită la nivel european.
EDUCAȚIE - „Șocant!” Așa califică Mircea Miclea rezultatele testelor PISA: Am știut de acum 7 ani că așa vor fi, uitându-ne la performanța elevilor de clasa a II-a de la acel moment
- g4media.ro
“Cauza este performanța didactică slabă a profesorilor”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, precizând că trebuie “să se stabilească criterii de performanță pentru fiecare disciplină, pentru fiecare profesor de la fiecare disciplină și salariile să fie în funcție de performanța profesorilor“. “Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat”, a continuat fostul ministru al Educației.
Vezi mai jos cum arată un exemplu de mecanism de salarizare diferențiată și avertismentele lansate de Mircea Miclea după decizia Guvernului Orban de a comasa Institutul de Științe ale Educației cu Centrul Național de Evaluare și Examinare: “o gafă monumentală” care tocmai a ras singurul institut de cercetare prin care România putea să analizeze rezultatele politicilor sale educaționale.
OPINII - Reformați Educația sau murim. Afară din învățământ cu oamenii Sistemului, mediocrii, atârnătorii și ONG-iștii afaceriști
- g4media.ro
Pe scurt, vedem cum noua echipă de la Ministerul Educației e capturată de sistemul bolnav care supraviețuiește și prosperă în apele tulburi ale mediocrității. Un sistem care nu are nimic ocult, totul e la vedere: rectori corupți, sindicate care joacă politic, profesori mediocri, plagiatori, ONGiști – afaceriști și politicieni care depind de baronii locali.
Cu consilieri precum Steriopol ori Vișoianu la minister, cu proiecte vagi precum România Educată al președintelui Iohannis, educația nu va fi niciodată pusă pe drumul cel bun. Vom vedea, maximum, câteva ameliorări punctuale, niște mici povești de succes datorate unor profesori și elevi care sparg cercul vicios al mediocrității. Și cam atât. Decuplarea educației de realitate va continua să se accelereze.
CULTURA / Scriitorul Milan Kundera redevine cetăţean ceh
- rfi.ro
Scriitorul francez Milan Kundera, 90 de ani, stabilit la Paris din 1975 şi autor al romanelor „Gluma”, „Cartea râsului şi a uitării” şi „Insuportabila uşurătate a fiinţei”, a primit înapoi cetăţenia cehă. Stirea a fost confirmată ziarului Le Figaro de ambasadorul Cehiei în Franţa.
„Este un gest simbolic foarte important, o reîntoarcere simbolică în Cehia a celui mai mare scriitor ceh” spune Peter Drulak, ambasadorul Cehiei la Paris într-un interviu exclusiv acordat ziarului Le Figaro. „I-am înmânat joia trecută certificatul de cetăţenie, la el acasă – Milan Kundera detestă ceremoniile şi patosul – şi i-am prezentat scuzele Cehiei” a mai precizat diplomatul.
Gigant al literaturii europene, autor al romanelor „Ignoranţa”, „Iubiri caraghioase”, „Cartea râsului şi a uitării” şi „Insuportabila uşurătate a fiinţei”, Milan Kundera îşi pierduse cetăţenia cehoslovacă în 1979, 4 ani după ce fugise din ţara sa şi se stabilise la Paris. In 1981, fostul preşedinte socialist François Mitterrand avea să i-o acorde pe cea franceză.
Ambasadorul Drulak spune în interviul din Figaro că „iniţiativa de a-i reda cetăţenia lui Kundera a fost a lui Andrej Babis. Premierul Cehiei venise anul trecut la Paris cu ocazia centenarului Primului război mondial şi se dusese în vizită la scriitor. Aşa a aflat, cu oarecare stupefacţie, că acesta nu-şi recăpătase cetăţenia înapoi”.
Din spusele diplomatului, această stare de fapte s-ar fi datorat tensiunilor care au existat, chiar şi după revoluţia de catifea, între Vaclav Havel şi Milan Kundera. Tensiuni care ar fi izbucnit în perioada în care Kundera era gata-gata să primească Nobelul pentru literatură.
