Revista presei
3 martie 2020
Monica Anisie anunta: "Ministrul Educatiei monitorizeaza izolarea la domiciliu a profesorilor si elevilor care vin din strainatate"
- portalinvatamant.ro
Măsuri stabilite pentru prevenirea răspândirii Coronavirusului (COVID-19) în UVT
- uvt.ro
În contextul actual al declanșării epidemiei cu Coronavirus (CODVID-19) la nivel internațional, pentru perioada următoare Universitatea de Vest din Timișoara adoptăurmătoarele măsuri de prevenire a răspândirii acestuia:
Toate persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au venit sau revenit din nordul Italiei, din China Continentală sau alte regiuni unde este carantină pentru Coronavirus, trebuie să declare acest lucru în mod obligatoriu[1] prin completarea formularului disponibil pe website-ul masuripreventie.uvt.ro, în care consemnează zona din care provin sau în care au călătorit, perioada călătoriei şi dacă prezintă semne de boală respiratorie acută.
Precizăm faptul că dacă există persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în următoarele localități din regiunile Lombardia și Veneto: Vo Euganeo, Codogno, Castiglione d’Adda, Casarpusterlengo, Fombio, Maleo, Somaglia, Bertonico, Terranova dei Passerini, Castelgerundo și San Fiorano, precum și în localitatea Cumiana din regiunea Piemonte, acestea se vor adresa DSPJ Timis și vor fi carantinate obligatoriu pentru o perioadă de 14 zile, fiind monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș, în centrele de carantină identificate în județul nostru.
Persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care prezintă semne de boală (febră, tuse, dificultate respiratorie, dureri musculare și stări de oboseală [2] ) și au vizitat localitățile de mai sus, se vor prezenta de urgență pentru investigații de specialitate la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Timişoara.
Pentru persoanele (studenți/cadre didactice/personal administrativ al UVT) care au fost în alte localități din regiunile Lombardia, Veneto și regiunea Piemonte, decât cele mai sus menționate, se recomandă autoizolarea la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile și vor fi monitorizate zilnic prin personalul DSPJ Timiș.
FOCUS - Schimbările climatice: Cum crește presiunea pentru predarea acestei teme “fierbinți” în școlile lumii. În România, subiectul e tratat tangențial
- edupedu.ro
Interesul internațional pentru predarea în școli a temelor legate de schimbările climatice se extinde, după precedentele stabilite în ultimele luni de Italia și Noua Zeelandă. Săptămâna trecută, un grup de inițiativă al unor tineri din Marea Britanie a prezentat un proiect legislativ referitor la predarea, în școli, a chestiunilor legate de schimbările climei – primul proiect elaborat de elevi care ajunge în atenția parlamentarilor de la Londra. Între timp, în România, subiectul e tratat mai degrabă tangențial, la gimnaziu, iar interesul ca școala să dezvolte programe pare să nu fi depășit stadiul de deziderat.
În școlile din România, conceptul preferat în școli este acela de “mediu”, nu de “climă”, iar la școala primară și gimnaziu problematica este atinsă mai mult prin prisma informațiilor generale referitoare la mediu, a spus pentru Edupedu.ro Ciprian Fartușnic, cercetător la Institutul de Științe ale Educației. Acesta arată că “degradarea mediului” apare ca temă la geografie abia în clasa a VII-a.
Școala românească are nevoie de mai multă experiență și formare în domeniu, a spus el, pe când Antonia Pup, de la Consiliul Național al Elevilor, afirmă că tema necesită “un real interes din partea factorilor decizionali”.
Vaccinarea nu va fi obligatorie, dar părinții care refuză consilierea pe tema vaccinării riscă amenzi între 1.000 și 10.000 de lei. Refuzul vaccinării, după consiliere, nu va fi sancționat
- hotnews.ro
OECD: Epidemia de coronavirus va duce la cea mai severă scădere a activităţii economice de la criza financiară globală
- g4media.ro
Votează cel mai bun oraș din România
- pressone.ro
Care sunt cele mai bune orașe mari din România? Cât de mulțumiți sunt românii de calitatea vieții din orașele în care-și duc viața? Care sunt punctele slabe și punctele forte ale fiecărui oraș?
Circa 54% dintre români trăiesc în mediul urban, iar cea mai mare parte a acestora sunt concentrați în orașe cu peste 30.000 de locuitori. Începem azi o campanie națională care va dura două luni și în care sperăm să implicăm cel puțin 100.000 din cei 10.000.000 de români care trăiesc în orașele principale ale României.
Vrem să aflăm cum se raportează locuitorii acestor orașe la localitățile în care își duc viața – dacă se simt în siguranță, dacă au suficiente spații verzi și de relaxare, cât de mare este costul vieții, cât de curat le este orașul, cât de bine își face treaba primăria, cât de aglomerat este traficul, dar și dacă au le îndemână soluții de smart city și spații de educație și cultură, care ridică mult calitatea vieții.
Veți putea puncta aceste opt criterii (de la una la cinci stele, în funcție de cât sunteți de mulțumiți de orașul vostru), iar noi vom strânge voturile dumneavoastră timp de două luni de zile. Apoi vom alcătui un clasament general al celor mai bune orașe din România, pe trei niveluri de mărime: orașe mai mari de 100.000 de locuitori, orașe cu populația între 50.000 și 100.000 de locuitori și orașe cu populația între 30.000 și 50.000 de locuitori.
Datele de populație pe care ne bazăm sunt cele de la referendumul din 2011. Pentru că vom repeta anual acest vot, vom putea vedea și cum evoluează în timp părerile românilor despre propriile lor orașe.