Revista presei
3 februarie 2020
UVT se situează pe locul 74 în topul internațional EECA și în topul primelor 5 universități românești prezente în acest clasament, care grupează 350 de instituții de învățământ și cercetare din Europa emergentă și Asia
- evz.ro
Un număr de 18 universități din România figurează în topul instituțiilor de învățământ superior din Europa emergentă și Asia. Acesta a fost realizat de TopUniversities.com, care studiază în fiecare an calitatea instituțiilor de învățământ superior din întreaga lume.
Universitățile românești nu intră în Top 10, dar ocupă, unele din ele, locuri foarte bune. Cea mai bine cotată este Universitatea ”Babeș – Bolyay” din Cluj Napoca, cu un ranking care o clasează pe locul 40 în top.
Clujenii sunt urmați, pe locul 42, de Universitatea din București, numită ”una dintre cele mai importante universități din România și din sud-estul Europei”, cu diplome recunoscute în aproape toate țările lumii. Urmează Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe locul 68, apoi Universitatea Politehnica din București, pe 72, Universitatea de Vest din Timișoara pe locul 74, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, pe locul 80. Alte 12 universități românești sunt incluse în topul care nominalizează cele mai bune 350 de universități din Europa Centrală și de est și spațiul ex-sovietic, top condus de Universitatea de stat ”Lomonosov” din Moscova.
TVR a devenit oficial partener media al Asociației „Timișoara 2021”
- ziuadevest.ro
Joi 30 ianuarie 2020, la Timișoara, a fost semnat protocolul de colaborare dintre Asociația Timișoara 2021 Capitală Culturală Europeană și Televiziunea Română.
La eveniment au fost prezenți primarul Nicolae Robu, președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, vicepreședintele Camerei Deputaților, prof.univ. Marilen Pirtea, rectorul UVT, și actorul Adrian Păduraru, consilier al ministrului Culturii.
”Felicit Asociația Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii (ATCEC) pentru că a ales să desemneze Societatea Română de Televiziune ca broadcaster oficial și partener media principal pentru promovarea proiectelor și manifestărilor din programul cultural ce se va derula în 2020 – 2021. Ca membru fondator al ATCEC, Universitatea de Vest din Timișoara se află între partenerii instituționali care implică resurse și creativitate pentru dezvoltarea comunității noastre, în elaborarea și buna desfășurare a calendarului cultural dedicat Capitalei Europene a Culturii. Am beneficiat de oportunitatea oferită astăzi prin evenimentul în care s-a semnat protocolul de colaborare dintre ATCEC și TVR pentru ca să subliniez că imaginea culturală a Timișoarei va fi difuzată peste tot în lume prin imaginile de la TVR, o asociere cum nu se poate mai ofertantă și pentru Timișoara, pentru ATCEC, ca și pentru SRTV”, a declarat rectorul UVT, deputarul Marilen Gabriel Pirtea.
Efectul Brexit: Nicio universitate din Uniunea Europeană nu mai este în top 25 cele mai bune universități din lume
- edupedu.ro
Prin ieșirea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană efectele asupra cercetării universitare și învățământului superior sunt importante. Un raport al Comisiei Europene notează faptul că după acest „divorț” nicio universitate din Uniunea Europeană nu mai este în top 25 cele mai bune universități din lume. Practic, Marea Britanie era cea care avea 5 universități în „liga I” a învățământului superior mondial, ligă dominată de instituțiile americane.
Ieșirea Regatului Marii Britanii din construcția comunitară înseamnă ieșirea Ununii Europene din topul învățământului superior mondial.
„Deși primele universități au fost înființate în Europa, cele mai bune universități din lume nu mai sunt tot europene”, se arată în raportul citat. Topul celor mai bune universități din lume este dominat de universitățile americane și de câteva universități din Marea Britanie. Dar nicio universtate din UE 27 nu se află în vârf.
MALPRAXIS EDUCAȚIONAL Cine răspunde când un elev ia 4 la Bac
- newsweek.ro
Termenul de malpraxis este folosit mai ales în domeniul medical. Este definit ca tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia din urmă prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice, se arată în documentul intitulat „Pentru o extindere a conceptului de malpraxis la nivelul serviciilor educaționale“ asumat de Asociația „Acceleratorul de Reforme în Educație“.
Translatat în cazul cadrelor didactice, Asociația definește malpraxisul educațional drept: „culpa cadrului didactic și/sau a instituției de învățământ, constatată în exercitarea atribuțiilor profesionale / instituționale, generatoare de prejudicii participantului la educație (de natura nedeținerii, de către acesta, a competențelor necesare continuării educației sau integrării sociale și profesionale), implicând răspunderea civilă a cadrului didactic, a furnizorului de educație sau a autorității administrației publice locale competente“.
Răspunderea profesorului poate fi chestionabilă doar dacă „beneficiarul (copil, elev, părinte) a îndeplinit obligațiile ce-i revin în privința activităților de învățare – de exemplu, de a participa, fără absențe nemotivate, la activitățile de învățare (inclusiv efectuând temele pentru acasă) și
de evaluare.
Și, de asemenea, numai dacă unitatea școlară, respectiv cadrul didactic, dispune de auxiliarele, echipamentele necesare derulării, în bune condiții și conform legii, a activităților de învățare“, se arată în documentul mai sus menționat.
„Am lansat documentul a doua zi după rezultatele PISA (unde elevii români au avut un comportament dezastruos n.red.) pentru a aduce în discuție responsabilitatea pe care sistemul o are față de situația din învățământ.
Am pornit de la cazuri cunoscute în care școli sau licee au promovabilitate zero, de ani de zile, și unde nu se ia nicio măsură, de la abuzurile din instituțiile de învățământ de care nimeni nu e vinovat.
Întrebarea – există o responsabilitate a sistemului în ceea ce privește actul educațional oferit?“
Noi cu teoria, ei cu teoria pusă-n practică. Cum au croit olandezii școala pe nevoile tuturor elevilor, chiar și pe cele ale copiilor mai puțin înzestrați
- republica.ro
Încerc să explic în articolul de față sistemul de învățământ din Olanda, comparativ cu cel din România.
Învățământul preșcolar s-a unit cu „școala de bază” (basisschool), care începe de la 4 ani și dureazã până la 12 ani, când urmează un test CITO (Institutul Central pentru Dezvoltarea Testelor). În urma testului CITO copiii și părinții primesc practic o orientare despre nivelul elevului și au un sprijin în alegerea următoarei forme de învățământ.
Din acest punct, ei pot alege pentru:
- VMBO – Învățământul secundar pre-profesional care durează 3-4 ani;
- HAVO – Învățământ secundar general superior care durează 4 ani;
- VWO – Educație științifică pregătitoare – include gimnaziul, ateneul (elevi foarte dotați) pregătește elevii pentru studii la universitate.
Există și alte forme de învățământ (după VMBO și de la 16 ani):
- MBO – Învățământul profesional secundar – care durează maximum 4 ani
Sau alte 2 forme ar fi:
- BOL – Calea de învățare a formării profesionale – durează 3 ani (max. 4 ani)
- BBL – Calea de învățare vocațională – durează 3 ani (max. 4 ani)
