Revista presei
26 februarie 2020
Mai multe universități din România au suspendat cursurile din cauza coronavirusului
- digi24.ro
Patru universități au decis să suspende activitatea ca măsură de precauție în contextul epidemiei de Covid-19, din Europa.
Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad a decis suspendarea cursurilor în perioada 24 februarie – 08 martie.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a luat decizia ca toți studenții și cadrele didactice, care au fost în ultimele 14 zile în zone cu risc de infecție cu coronavirus (Covid-19), să intre pentru o perioadă de 14 zile în carantină la domiciliu. Activitățile didactice la programele de studii cu predare în limba engleză și franceză se suspendă timp de 14 zile, respectiv până la luarea unei decizii ulterioare.
Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a decis suspendarea cursurilor până la sfârșitul săptămânii.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a anunțat că, începând din data de 24 februarie 2020, persoanele revenite în țară de mai puțin de 14 zile după o călătorie în nordul Italiei, cu precădere în regiunile Lombardia, Veneto și Emilia Romagna, trebuie să rămână acasă pentru autoizolare până la 14 zile şi să evite orice contact cu alte persoane.
Universitățile au obligația de a monitoriza starea de sănătate a studenților prin cabinetele medicale. În situația în care sunt depistați studenți care manifestă probleme medicale, universitățile au obligația de a informa Direcția de sănătate publică.
“Nu închideți școli, dacă nu aveți cazuri de coronavirus” – Carmen Dolea, medic român de la OMS, pentru Europa FM
- edupedu.ro
“Închiderea școlilor ca și carantină, ca și alte măsuri de distanțare socială, sunt măsuri care să iau în momentul în care apar cazuri pentru a limita extinderea epidemiei. Înainte de apărea cazuri, măsurile nu se recomandă pentru a nu crea probleme din punct de vedere economic, social. Și chiar si in cazul apariției unor unor cazuri fiecare măsură trebuie făcută pe baza unei analize de risc, iar măsurile trebuie adaptate și proporționate cu nivelul de risc,” susţine Carmen Dolea, potrivit sursei citate.
Carmen Dolea, pentru postul de radio:
- “Închiderea școlilor, ca și carantina, ca alte măsuri cu distanțare socială sunt măsuri care se iau în momentul în care apar cazuri, pentru a limita extinderea epidemiei. Înainte să apară cazuri, măsurile nu se recomandă, pentru a nu apărea probleme de ordin economic, social (…) Măsurile trebuie adaptate și proporționate cu nivelul de risc”.
SECURITATE REGIONALĂ - Europa de Sud-Est joacă un rol central pentru pacea și stabilitatea pe continent
- dw.com.ro
Viitorul regiunii sud-est europene este o chestiune care influențează pacea și stabilitatea întregului continent european, spune noul președinte al Societății pentru Europa de Sud-Est, Manuel Sarrazin, intervievat de DW.
Deutsche Welle: Tocmai ați fost ales președinte al Societății pentru Europa de Sud-Est (SOG). Cum priviți această funcție?
Manuel Sarrazin: Mai întâi este o mare onoare pentru mine că am fost însărcinat de membrii atât de reputați și numeroși ai Societății pentru Europa de Sud-Est să conduc pentru doi ani acest for, împreună cu prezidiul și cu consiliul economic. Vrem să fim în Germania și Europa o voce puternică pentru interesele regiunii și pentru ideea europeană în regiune.
Pe ce intenționați să puneți personal accentul? După 20 de ani în care președinția Societății a fost deținută de Gernot Erler, cu dvs începe acum o eră nouă și și o schimbare de generație la vârful SOG…
Primul lucru ar fi desigur continuarea activității de succes a Societății. Vom încerca să abordăm provocările noi cu care ne confruntăm în prezent și care afectează și Societatea pentru Europa de Sud-Est. În al doilea rând, întreaga regiune pe care o reprezentăm și mai ales Balcanii de Vest au nevoie să rămână în atenția politicienilor din principalele capitale europene, inclusiv a celor de la Berlin. Vrem să menținem interesele regiunii în atenția guvernului de la Berlin, atât prin activitatea noastră de bază, prin eforturile științifice, cât și prin lobby-ul politic, în calitate de Think Tank pentru această regiune. Este valabil desigur și pentru problematica de actualitate din martie, adică demararea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Ce poate să facă SOG concret în acest dosar?
Cred că UE a pierdut mult din credibilitate prin decizia din august 2019 de a nu începe negocierile de aderare cu cele două țări. Și este mai ales rolul Germaniei de a încerca să repare acest deficit de credibilitate printr-o preocupare proactivă și intensă cu problemele regiunii și restabilirea de semnale puternice. Cred că aici poate contribui în mod important Societatea pentru Europa de Sud-Est, prin expertiza ei și prin propriile semnale politice din regiune.
Pe lângă Albania și Macedonia de Nord, de atenție au nevoie și celelalte țări vest-balcanice. Ce aveți de exemplu în vedere în cazul Serbiei, unde în aprilie au loc alegeri parlamentare?
SOG însoțește întregul proces din regiune în mod critic constructiv. Vedem desigur cu îngrijorare că alegerile din Serbia sunt marcate de mari provocări politice interne. Ne preocupăm de gradul în care standardele democratice vor fi respectate la acest scrutin, atât în ceea ce privește acțiunile celor de la guvernare, cât și cele ale opoziției. Cred că este important să încercăm, pe de o parte, să arătăm determinarea clară a UE de a continua procesul de extindere în întreaga regiune, inclusiv cu Serbia; pe de altă parte, să precizăm foarte clar că nu acceptăm niciun rabat la standardele prevăzute de articolele 23 (Justiție și Drepturi fundamentale), respectiv 24 (Drept, Libertate și Securitate).
Experţii în educaţie avertizează: Analfabetismul funcţional al elevilor nu vine din neant, ci din lipsa de acţiune a decidenţilor
- adevarul.ro
Experţii în educaţie arată că sistemul are nevoie urgent de reconstrucţie pentru a corespunde nevoilor principalilor beneficiari, şi anume elevii, în contextul în care un studiu arată că 40% dintre aceştia sunt analfabeţi funcţional.
Starea de fapt nu e una conjuncturală, ci un cumul de factori care necesită schimbare: modelul curricular neadecvat, programele şi conţinuturile neadecvate şi de slabă calitate şi prestaţia profesorilor la clasă, afirmă expertul în Educaţie Marian Staş.
„Trebuie regândite arhitecturi curriculare, programe şcolare şi felul în care cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în sala de clasă. Dacă soluţiile vor fi implementate la timp, ar necesita o perioadă de 6-8 ani până se vor observa schimbările”, spune specialistul, care susţine că testările sunt utile şi relevante.
„Rezultatele sunt în concordanţă cu testele PISA şi ale Băncii Mondiale. Acesta este nivelul! Evaluarea internă nu face altceva decât să confirme nivelul rezultatele slabe internaţionale”, a mai spus Staş.
La rândul său, specialistul Ştefan Vlaston arată că arhitectura curriculară nu cuprinde dimensiunea aplicativ-practică, dimensiunea trandisciplinară şi cea generatoare de învăţare continuă.
„Curriculum-ul trebuie modernizat şi adaptat elevilor. Începând cu clasa a V-a, Matematica e mult prea grea şi nu urmăreşte aplicaţiile practice, aşa că elevii se pierd. Spre exemplu, curricula britanică pune accentul pe procente, pentru că îi ajută pe elevi pentru viaţa de zi cu zi”, arată Vlaston.
Mai departe, specialistul în educaţie preuniversitară, cercetător al Institutului pentru Solidaritate Socială Mihai Vasile arată că există discrepanţe majore între şcolile de elită şi şcolile din rural, aşadar şi rezultatele elevilor sunt diferite.
Acesta arată că problemele sunt multe, grave şi neadresate de către decidenţi: lipsa grădiniţelor, a şcolilor, a educatoarelor pregătite, a unui salariu decent pentru cadrele didactice, accesul diferit la resurse (umană, financiară, socială), lipsa măsurilor de sprijin pentru elevii săraci şi pentru cei din rural.
PIAȚA MUNCII - O firmă de recrutare vrea să umple Ardealul cu angajați din Venezuela. "Spre deosebire de asiatici, nu fug de la locul de muncă, le place mâncarea românească și vor să se stabilească aici."
- profit.ro
CULTURA MEDIA - Cătălin Tolontan: „Cred că vom fi prima ţară din UE care va rămâne fără presă tipărită”
- revistasinteza.ro
E nevoie de un anumit context să faci jurnalism de investigaţie? Cum era perioada ta de început ca jurnalist de investigaţie? Cum erau întâmpinate dezvăluirile despre corupţie?
Cazul Hexi Pharma nu este cea mai grea investigaţie a noastră. Nici pe departe. Deși, evident, e cea mai cunoscută. Erau mult mai grele investigaţiile din perioada anilor ’90 în primul rând, pentru că nu aveam Legea accesului la informaţii publice, care a venit abia în 2001. Atunci nu îţi răspundea nimeni la întrebări, pur și simplu. România aceea era o Românie în care o sursă de-a noastră a trebuit să fugă în străinătate și care a și declarat când s-a întors, după zece ani, care au fost problemele pe care le-a avut lucrând la Loteria Română și ne-a dezvăluit niște lucruri. Era o Românie în care ni se spărgeau mașinile și trebuia să umblăm cu documentele după noi. Era mult mai complicat. Totuși, filmul arată o ţară nouă, europeană și de aceea inclusiv investigaţiile de azi sunt mai ușor de purtat. În multe feluri, Cazul Loteriei a fost mult mai greu pentru că dădeam piept cu un stat sălbatic.
Pentru mine, faptul că prima proiecţie a filmului în România s-a întâmplat la Cluj are un impact simbolic și emoţional foarte puternic, pentru că fix acum 20 de ani eram la Cluj pentru lansarea ziarului Clujeanul, primul ziar local al grupului Mediapro, și știu cât de mult în urmă eram cu toţii în privinţa reglementărilor și cât de greu era să faci aproape orice în materie de presă.
Este presa de investigaţie pe mâini bune în acest moment?
Ziariștii tineri alături de care lucrez sunt mai buni decât noi din multe puncte de vedere. Mai educaţi, mai mobili, îi ajută și accesul ușor la informaţii. Și sper ca filmul să crească încrederea oamenilor în ce fac jurnaliștii. Să doneze mai mulţi bani, să vorbească cu ei, să își asume riscuri, pentru că nimic nu poţi realiza fără riscuri.
În documentar spui, la un moment dat, că nu există un scop final al meseriei de jurnalist. Ce simţi că ai schimbat cu scrisul în cazul Colectiv. Puterea coruptă e mai puţin coruptă?
De 25 de ani facem investigaţii care nu au un anume tip de rezultat. Rezultatul pentru noi nu se traduce în procese, în condamnări sau în recuperări de bani. Rezultatul este că oamenii intră în posesia unor informaţii, află cum decurg lucrurile, află ce se întâmplă cu deciziile lor, toate pentru a se autoguverna mai bine. Și, inconștient, se bucură de faptul că au aflat adevărul, dincolo de dorinţa de a-i vedea pe cei responsabili în cătușe. Acel tată îndurerat din film și-a recăpătat o oarecare liniște când a aflat adevărul despre ce s-a întâmplat. O oarecare liniște, ceea ce nu înseamnă că suferinţa a trecut.
Cât de important este factorul timp într-o investigaţie?
În cazul surselor de la Spitalul Clinic Malaxa, am întrebat dacă după ce vorbesc cu noi se duc la DNA sau în altă parte, pentru că trebuia să știm dacă vom mai avea exclusivitate. Dacă sursa ajunge la procuror, în acel moment, nu mai ai exclusivitate pe acele informaţii. Procurorii le spun să nu vorbească cu nimeni, iar oamenii se tem să o facă. Permanent trebuie să știm cât timp avem la dispoziţie pentru ce avem de făcut și foarte mult depinde de timpul pe care ţi-l lasă sursele. Oamenii nu stau la nesfârșit după noi să scriem ceva și chiar mai mult, își pot pierde încrederea.
De exemplu, în cazul Malaxa, în noapte dinaintea publicării am difuzat un montaj pe internet pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce urmează. Am făcut-o în alt stil. Am luat din televiziuni imaginile favorabile la adresa lui Florin Secureanu și am spus că după multe cazuri negative publicăm și noi un caz de succes în sistemul medical. Am făcut un fel de joc. Multă lume ne-au acuzat că am fost cumpăraţi de Secureanu, că am primit milionul de euro de la Secureanu – despre care se știa că umblă cu sute de mii de euro. Abia a doua zi dimineaţa, după publicare, lumea s-a mai liniștit și a înţeles abordarea noastră. Dar le-am înţeles reacţia. Văzuseră că cei de la Curtea de Conturi fuseseră cumpăraţi, că cei de la Primăria Capitalei erau cumpăraţi, știau că Secureanu are diverse dosare la DNA legate de alte situaţii și nimeni nu făcea nimic. Oamenii își pierduseră practic orice speranţă.
