Revista presei
24 februarie 2020
Ești student la UVT și vrei să ajungi în Africa de Sud, Mexic sau Maroc? Aplică pe o mobilitate Erasmus
- ziuadevest.ro
Studenții Universității de Vest din Timișoara pot aplica, în perioada 24 februarie -13 martie, pentru o mobilitate Erasmus+ de studii sau de practică, respectiv o mobilitate de studiu prin Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor 2014 – 2021 (SEE), la instituțiile partenere din străinătate.
Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, a explicat despre acest program prestigios: „De peste 30 de ani programul Erasmus oferă studenților ocazia să beneficieze de o experiență internațională pe durata studiilor universitare.
Astfel, ”să pleci cu Erasmus” a devenit o practică frecventă pentru studenții din universitățile europene. Bugetele dedicate acestor mobilități studențești europene este semnificativ, astfel că această practică a cooperării paneuropene studențești devine o componentă a pregătirii universitare pentru tot mai mulți dintre studenții UVT.
Îi încurajăm pe studenții înscriși la UVT în toate programele de studiu să caute mobilitatea Erasmus pe care o consideră cea mai avantajoasă și să aplice fără reținere pentru a se califica la bursa dorită, este o șansă în plus pentru viitorul lor”.
De asemenea, programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor 2014 – 2021 (SEE) are ca scop îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei educaţiei şi formării, mobilitatea de învăţare a studenţilor între ţările donatoare şi ţările beneficiare, cooperarea şi parteneriatele între educaţie şi piaţa muncii precum și dezvoltarea profesională.
Luna martie marchează la UVT perioada dedicată promovării mobilităților studențești. Studenții vor avea parte de activități diverse, de la prezentarea oportunităților de studii și practică, discuții cu foștii participanți la mobilități până la vizionare de video-uri despre experiențele academice internaționale.
Perioada de aplicații pentru mobilități internaționale studențești este deschisă în intervalul 24 februarie-13 martie.
Simona Halep, campioană la Dubai, după un meci dramatic cu Elena Rybakina. Simona Halep este Doctor Honoris Causa UVT din anul 2018
- ziare.com
Simona Halep a castigat, sambata seara, pentru a doua oara in cariera (prima oara in 2015) turneul de la Dubai, dupa o finala complicata cu Elena Rybakina.
Tenismena noastra, cap de serie numarul 1 la turneul din Emiratele Arabe Unite, s-a impus in trei seturi, scor 3-6, 6-3, 7-6 (5).
Doua ore si 28 de minute a durat finala dintre Simona Halep si Elena Rybakina.
Asa cum ne-a obisnuit la turneul de la Dubai, sportiva aflata pe locul 2 in ierarhia WTA a turat mai greu motoarele si primul set a mers in contul tenismenei aflata la cea de-a patra finala din acest an.
Dupa un dialog cu Artemon Apostu-Efremov si cu o alta motivatie, Simona si-a crescut mult nivelul jocului in setul doi, in timp ce serviciul Rybakinei n-a mai functionat la fel de bine ca-n primul act. Simona s-a impus cu 6-3, astfel ca finala mergea in decisiv.
Simona si Elena au continuat sa ofere un tenis de mare calitate si numai tie-breakul a putut sa le desparta. Fostul lider WTA nu s-a pierdut in momentele importante si a reusit sa castige cel de-al 20-lea turneu din cariera.
Pentru Elena Rybakina e cea de-a treia finala pierduta in acest an, insa forma aratata de jucatoarea in varsta de 20 de ani e de-a dreptul impresionanta.
696.800 de dolari va primi Simona Halep pentru victoria de la Dubai.
Despre Grand Strategy. O conversație între George Maior, Ambasador al României în SUA și Edward Luttwak, profesor de geoeconomie la Universitatea Georgetown din Washington DC, care s-a născut în România
- revistacultura.ro
George Maior: În „Marea Strategie a Imperiului Bizantin” oferiți o definiție excelentă a marii strategii, poate cea mai potrivită zilelor noastre: „Toate statele au o mare strategie, fie că sunt conștiente de asta sau nu. Este inevitabil, pentru că marea strategie nu e altceva decât locul în care cunoașterea și persuasiunea sau, în termeni moderni, intelligence-ul și diplomația, interacționează cu puterea militară pentru a produce efecte, într-o lume populată de alte state, fiecare cu propria mare strategie”.
Pe de altă parte, sunteți adeptul perspectivei lui Clausewitz, potrivit căreia strategia are propria sa autonomie, independentă de valori. Având în vedere definiția de mai sus, care include elemente cărora li se atașează inerent un set de valori, cum poate fi reconciliat acest paradox? Cum influențează acest lucru modul în care concepem marea strategie, astăzi și în viitor?
Edward Luttwak: De fapt, pentru mine, strategia e guvernată de o logică proprie – o logică paradoxală în care totul se transformă în opusul său, dacă va continua neschimbat. Este o concepție care nu depinde de un anumit set de valori. Însă folosim același cuvânt, „strategie”, pentru a desemna și politicile urmate de anumite state – strategia romană, strategia bizantină, strategia sovietică – ori ele nu pot fi golite de valori, dimpotrivă, sunt o manifestare a valorilor acestora.
George Maior: Cucerirea Daciei de către romani a fost și ea, așa cum spuneți în „Marea Strategie a Imperiului Roman”, un paradox. Dacia a trebuit să fie anexată, chiar dacă Imperiul devenise deja vizibil mai puțin expansionist și mai rezervat în a face noi cuceriri. Vorbind despre logica paradoxală a strategiei, afirmați: „În rândul protagoniștilor cunoscători, fiecare act de forță este perceput ca un simptom al slăbiciunii generale, pentru că altfel nu ar fi fost necesar.” Puteți să detaliați de ce anume Dacia a trebuit să fie cucerită și de ce a fost acest lucru important pentru marea strategie a Imperiului Roman?
Edward Luttwak: Frontierele romane, fiind foarte lungi, nu puteau fi cartiruite cu forțe puternice de luptă în fiecare sector, de la coasta Atlanticului până în Mesopotamia. Prin urmare, vecinii imperiului trebuia să rămână slabi, prin încurajarea diviziunilor interne și prin incursiuni ofensive ocazionale. Dacia a rezistat subversiunilor și era prea puternică pentru ca descinderile ofensive să fie eficiente – efortul militar al cuceririi a fost necesar pentru a câștiga o perioadă lungă de liniște.
George Maior: Credeți că poziția României este la fel de importantă astăzi pentru Occident, precum era Dacia odinioară, ca „scut strategic pentru regiune în ansamblu”?
Edward Luttwak: Cu siguranță da, mai ales acum, când Turcia nu mai funcționează ca un aliat al Vestului. Acest lucru s-ar putea schimba, dacă actuala conducere neo-otomană / islamistă va fi înlocuită de lideri modernizatori cu înclinații occidentale. Dar Rusia nu se va schimba, ori România stă în calea proiecției de putere rusești către – și prin – Sud-Estul Europei.
LANSARE - Prima carte despre Dragobete va fi lansată în premieră națională la Cluj!
- citynews.ro
Miercuri, 26 februarie, de la oira 18, Muzeul Etnografic al Transilvaniei va găzdui lansarea primei cărți despre Dragobete lansate vreodată în România.
Volumul se numește „Dragobete: cinci deschideri” și este semnat de Mihaela Bucin, etnolog la Universitatea din Szeged, Otilia Hedeșan, etnolog la Universitatea de Vest din Timișoara, Tudor Sălăgean, istoric și etnograf, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Szabó Zsolt, lector în cadrul Universității din Szeged, precum și Rodica Zafiu, lingvist la Universitatea din București.
Care este originea Dragobetelui? Care este vechimea și semnificația tradițiilor legate de acesta? Există o dată adevărată a sărbătorii? De ce au apărut mai multe variante locale ale acesteia? Cât de extinsă era tradiția Dragobetelui în trecutul apropiat și în cel mai îndepărtat? Sunt doar câteva întrebări la care autorii își propun să răspundă în paginile acestei cărți.
CARTE - „Naşterea cetăţeniei democratice. Femeile şi puterea în România modernă“
- adevarul.ro
Strategia UE pentru Inteligența Artificială – principalele direcții de acțiune
- cursdeguvernare.ro
Bruxelles a prezentat așteptata Strategie privind Inteligența Artificală (AI), ce ar urma să-i permită preluarea supremației în domeniu de la SUA și China.
Scopul este de a crea o piaţă unică europeană a datelor şi de a garanta, pe de altă parte, că tehnologiile AI ţin cont de îngrijorările privind confidenţialitatea şi chestiunile etice.
Atuul și punctul focal al acestei strategii este reprezentat de datele industriale. UE a pierdut bătălia pentru datele personale, în favoarea SUA, dar “avem tot ce ne trebuie pentru a câştiga bătălia datelor industriale”, aflate în centrul Inteligenţei Artificiale, a declarat comisarul pentru Piață Internă și Domeniul Digital, Thierry Breton.
Comisarul francez, fost CEO al companiei high-tech Atos, se află în spatele unuia dintre cele trei pachete ce compun Strategia. El s-a oferit singur să schițeze un astfel de document imediat după preluarea mandatului de comisar, pentru că, după cum a explicat și miercuri: “Nu putem vorbi despre inteligență artificială fără să vorbim despre date”.
El este autorul strategiei ce se concentrează pe modul în care UE va utiliza mai bine datele, astfel încât să sprijine inovația și spiritul antreprenorial.
O Piață Unică a datelor
Jucătorii industriali vor trebui convinși să partajeze datele cu startup-uri, sectorul public sau alte entități ce doresc să le utilizeze pentru a dezvolta noi aplicații.
Ambiția este de a face Europa locul ideal pentru date industriale de înaltă calitate, ce pot fi utilizate, de exemplu, pentru a crea instrumente AI.
Prima etapă presupune crearea cadrului pentru “spațiile europene comune de date”, concepute pentru a încuraja companiile să comunice date, a explicat un înalt oficial UE pentru Politico.eu
Strategia prevede crearea a nouă astfel de spații comune, pentru diferite sectoare, printre care sănătatea, agricultura sau energia.
Proiectul ar putea fi pus în aplicare încă din 2022, dacă totul se va derula conform planului.
