Revista presei

20 ianuarie 2020

România are cel mai puternic laser din lume. Ce facem cu el?

el mai puternic sistem laser din lume este creat de specialiștii români de la Măgurele, cu suportul fondurilor europene. Este capabilă, de acum, România să facă pasul de la remarcabilul succes de avangardă la dezvoltarea cercetării pe scară largă?

 

Azi, la Măgurele, se află cel mai puternic sistem laser din lume, finanțat de UE în cadrul unui mega-proiect în valoare de un miliard de euro, dedicat cercetării din Europa de Est, incluzând și Cehia și Ungaria, țări care dezvoltă sisteme de mai mică putere. Obiectivul pe termen mediu și lung îl reprezintă reducerea decalajelor Est-Vest, prin atragerea industriei de înaltă tehnologie și dezvoltarea acestor regiuni europene.

Proiectul Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară (ELI-NP) a generat, anul trecut, o putere-record de 10 PW (petawați), adică ”10 milioane de miliarde de waţi, a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină”, după cum explica Nicolae Zamfir, directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Recordul anterior era deținut de un laser sud-coreean (4 PW). Specialiștii de la Măgurele sunt pe cale să dezvolte o combinație de lasere ce poate produce 20 de petawați.

ELI–NP constituie, așadar, cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume axată pe studiul fizicii fotonucleare și aplicațiile sale. ”Laserul va favoriza cercetări în domeniul fizicii fundamentale, al fizicii nucleare și astrofizicii, științei materialelor, managementului materialelor nucleare și științelor vieții”, conform InvestEU. La rândul său, canalul cultural al Radioului public german observă că interesul în legătură cu laserul de la Măgurele vizează un spectru larg, de la înțelegerea modului de funcționare a Universului, în special în ceea ce privește faza timpurie a transformării energiei în materie, până la aplicații practice esențiale, cum ar fi depistarea materialelor radioactive transportate ilegal.

Ministrul Educației își cere scuze că a dat buzna cu presa peste copii

Ministrul Educației își cere scuze, după vizita inopinată de la Școala din Frumușica, comuna Axintele, județul Ialomița. Monica Anisie a intrat într-o clasă unde a auzit o învățătoare țipând la copii și a certat-o, întreaga scenă petrecându-se în fața copiilor și a camerelor de luat vederi.

”Nu am fost în acea școală pentru doamna învățătoare, dar sunt un om căruia chiar îi pasă de copii, elevii mei pot depune mărturie. Aș fi vrut să fiu mai calmă în acea interacțiune și este regretabil că, pentru moment, nu am fost atentă la prezența presei și expunerea copiilor, lucru pentru care îmi pare rău”, scrie Anisie, într-un mesaj pe Facebook.

“Eu sper că oricare profesor sau director responsabil din România, dacă ar trece pe culoarul unei școli și ar auzi ceea ce am auzit eu, ar încerca să intervină. Nu am fost în acea școală pentru doamna învățătoare, dar sunt un om căruia chiar îi pasă de copii, elevii mei pot depune mărturie. Aș fi vrut să fiu mai calmă în acea interacțiune și este regretabil că, pentru moment, nu am fost atentă la prezența presei și expunerea copiilor, lucru pentru care îmi pare rău. Cred că profesorii din România, mai ales cei care au motivație să lucreze acolo unde este mai greu, merită și trebuie să fie respectați și încurajați. La fel cum cred că există o nevoie uriașă de înțelegere și echilibru. Inclusiv pentru un profesor care greșește.Mulțumesc tuturor pentru înțelegere!”.

Ecologia în Europa de Est

Ecologia a împărțit Europa printr-o nouă Cortină de Fier, de data aceasta nu în est și vest, ci în nord-vest și sud-est. Ce explicație să existe altfel pentru slaba sprijinire a mișcării ecologiste, nu doar în Polonia dependentă de cărbuni, ci și în Grecia, Bulgaria sau Italia, în care respectarea naturii este vitală pentru agricultură și turism?

Unda verde care a trecut prin Germania, Franța și Marea Britanie și care începe să înlăture vechea stângă social-democrată pare a nu ajunge în statele care au cel mai acut nevoie de ecologie.

Estul și sudul Europei, care au fost industrializate mai târziu decât vestul și nordul, au avut mai puțin de suferit de pe urma poluării. Aici industria rămâne un vis și toate apelurile pentru stoparea creșterii economice și temperarea consumului sunt catalogate drept aroganță colonialistă. Prinderea din urmă a occidentului industrializat domină de peste două secole ideologiile locale.

Eleva care creează personaje pentru jocuri video. „Primele mele desene au fost pe pereţi şi pe ecranul televizorului“

Mara Nicola Tofan (16 ani), elevă la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi, este un artist polivalent, fiind la fel de talentată atât la desen, cât şi la pictură, domenii la care excelează de când avea şase ani. „Primele mele desene au fost pe pereţi şi pe ecranul televizorului. Mama se supăra foarte tare pe mine pentru asta. Pentru mine desenul a fost mereu un mod de a mă relaxa, de a mă detaşa de lumea din jur. Aşa ajungeam să desenez foarte mult şi în timpul orelor pe caiete. Când încerci să reproduci ceva de multe ori, ajungi să evoluezi foarte mult. Pentru că am văzut că mă descurc, mi-am propus să devin pictoriţă“, ne povesteşte tânăra care au fost primii săi paşi în artă. Adolescenta posedă şi o abilitate unică. Poate crea obiecte handmade practic din orice, de pildă din banala aţă. „În toate domeniile cred că m-aş descurca fără probleme. În timpul liber fac diverse lucruri din aţă sau lână, însă în general creez chestii mai complicate, care mă solicită puţin mai mult“, ne spune Mara. Adolescenta creează patchuri, mici imagini decupate şi apoi cusute sub diferite forme, care se aplică apoi pe rucsaci, geci şi chiar pe încălţăminte, fiind o formă originală de personalizare a bunurilor personale. „Oamenii au început să fie interesaţi din ce în ce mai mult de propria imagine şi le plac din ce în ce mai mult lucrurile personalizate. Fetele sunt atrase de brăţările împletite, numite şi brăţările prieteniei. Atât timp cât acel lucru arată bine, iar cei care îl admiră se regăsesc în el şi simt că îi reprezintă, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a-l obţine. Important este că lumea a început să aprecieze din nou creaţiile originale“, menţionează tânăra artistă, care creează acum şi jucării de pluş.  Ulterior, a început să aibă o înclinaţie spre ilustrarea de personaje fantastice, de genul celor întâlnite în jocurile video. A primit prima tabletă grafică la doar 14 ani, dar ne mărturiseşte că la început nu se descurca prea bine, grafica digitală fiind total diferită de pictură şi desenul clasic. Ajunsese chiar în punctul în care se enerva doar când se gândea la tabletă, pentru că nu ştia cum să lucreze cu ea, aşa cum o face cu penelul sau creionul.

 

PIAȚA MUNCI - Cât de greu e să-ți mai găsești locul și rostul pe piața muncii după ce vii din concediul de maternitate. O poveste despre reinventare

Acum ceva timp am lucrat cu o persoană care nu mai era activă pe piața muncii de foarte mulți ani.

Profesia sa este de cadru didactic, a activat câțiva ani în învățământ, însă după venirea pe lume a copilului a decis să se dedice exclusiv creșterii acestuia.

Din păcate, deși găsea o satisfacție importantă în rolul de mamă, avea constant o nemulțumire legată de faptul că nu are un job, însă a ignorat acest lucru ani de-a rândul. Pe măsură ce copilul a crescut, ea se simțea din ce în ce mai puțin utilă și părerile de rău cu privire la faptul că nu a făcut nimic pentru a se reintegra pe piața muncii au devenit de neignorat. Simțea ca i-ar fi foarte dificil să obțină un post de profesor, mai ales că în toată această perioadă s-a deconectat de la tot ceea ce presupune profesia ei.

Însă a ajuns la concluzia că cel mai rău lucru este să nu aibă niciun job, pentru că în acest fel nu va reuși niciodată să fie independentă din punct de vedere financiar, iar sentimentul de inutilitate va fi foarte greu de suportat. Astfel a decis să dea curs oricărui job care ar presupune să interacționeze cu oamenii, să-și pună în valoare abilitățile de comunicare, precum și cunoașterea limbii engleze și să îi dea sentimentul de contribuție.

După participarea la o serie de interviuri cu angajatorii a obținut un job care o face să simtă că are un scop, lucru care îi lipsise foarte mult în ultimii ani.

PORTRET ONLINE / Politologul Oana Suciu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București

În anii ’80, 40.000 de familii din cartierele Uranus și, parțial, din Antim și Rahova și-au văzut casele puse la pământ, pentru a face loc monstruosului centru civic visat de cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu: Casa Republicii (Casa Poporului), Casa Științei, pentru „savanta de renume mondial“, bulevardul Victoria Socialismului, Ministerul de Interne.

Politologul Oana Suciu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, a făcut parte din echipa care a readus la viață Uranus, la aproape 40 de ani de când buldozerele au distrus unul dintre cele mai vechi cartiere bucureștene.

„Uranus Acum“ prezintă poveștile locuitorilor și reface cartierul, prin machete și instalații amplasate în spațiul public și printr-o expoziție la Muzeul de Artă Contemporană din Capitală.

Acum, echipa își propune să strângă toate poveștile și documentele găsite într-o carte și, dacă va obține finanțare, ar vrea să facă și un film documentar.

Proiectul, în valoare de 55 de mii de lei, a fost sponsorizat de Ordinul Arhitecților și Fondul Cultural Național.

Link-uri utile

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: 
Parter (clădirea rectoratului)
Tel:
 +40(0)256.592.303
E-mail: 
verde@e-uvt.ro

Copyright © 2018 verdeMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională