Revista presei
1 aprilie 2019
EVENIMENT / Evenimentele organizate de Editura Universităţii de Vest din Timişoara la BOOKFEST 2019
- bookfest.ro
Joi 4.04 ora 16:30 Perspective în analiza fenomenului media , coord. Adina Baya, Invitaţi Marcel Tolcea şi Lucian-Vasile Szabo
Joi 4.04 ora 17:00 Within and Without the Metropolis. Foreground and Background in Post-9/11 Literature, autor Alexandru Oraviţan, Invitată: Dana Percec
Joi 4.04 ora 17:30 Godeanu autor Eliana Popeţi, Invitaţi Otilia Hedeşan, Ana Puşcaşu şi Eugen Bunaru
Joi 4.04 ora 18:00, Literatura dialectală bănăţeană coord. Viorel Boldureanu, Invitaţi: Otilia Hedeşan şi Cornel Ungureanu
Vineri, 5.04 ora 17:00, Literatura Migrantă în spaţiul de limbă germană, autor Roxana Rogobete, Invitaţi : Adriana Babeţi şi Dumitru Tucan
Vineri, 5.04 ora 18:00, Timpul şi calendarele. Incursiuni în arheoastronomie universală, autor Marc Frîncu, Invitat: Dan Vizman
Sâmbătă, 5.04 ora 11:00, Via Romana autor Dan Negrescu, Invitată: Dana Percec
Sâmbătă, 6.04 ora 19:15, Cântecul celui Neiubit, Guillaume Apollinaire trad. Şerban Foarţă, Invitaţi: Simona Constantinovici şi Şerban Foarţă
Duminică, 7.04 ora 12:30, Valori, idei şi mentalităţi în drept de la 1918 la 2018, editori Raluca Bercea şi Alexandra Mercescu, Invitaţi: Otilia Hedeşan, Florentin Ţuca, Adriana Lucaciu, Lucian Bercea, Dan Cărămidariu, Cristina Nicorici, Lavinia Tec, Andreea Verteş-Olteanu.
TM NEWS / Universitatea de Vest Timişoara va realiza mai multe programe în domeniul universitar cu instituţii din Serbia
- tion.ro
Universitatea de Vest Timişoara a devenit parteneră cu Institutul pentru Securitate Națională și Internațională (INIS) din Belgrad. Cele două organizaţii vor dezvolta o serie de programe şi proiecte comune în domeniul studiilor de securitate.
UVT va colabora cu un institut din Belgrad în sectorul cercetării securităţii. Colaborarea inițiată prin semnarea Memorandului de cooperare cu INIS completează sfera intereselor universitare deschise de către Universitatea de Vest din Timișoara prin Masterul de Studii de Securitate Globală.
Universitatea de Vest din Timișoara a dezvoltat, în cadrul Facultății de Științe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, un program masteral de Studii de Securitate Globală, singura ofertă specializată de studii în securitate din vestul României, cu o durată a studiilor de doi ani. În cadrul demersurilor de extindere internațională a proiectelor asociate acestui program masteral, Facultatea de Științe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării își dezvoltă parteneriate universitare și de cercetare în aria Balcanilor de Vest. În această etapă, colaborarea inițiată prin semnarea Memorandului de cooperare cu INIS completează sfera intereselor universitare deschise de către Universitatea de Vest din Timișoara prin Masterul de Studii de Securitate Globală. Facultatea de Științe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, a cărui decan, conf.univ.dr. Florin Lobonț, a semnat Memorandumul convenit cu institutul din Belgrad, a stabilit astfel un cadru instituțional de cooperare internațională în sfera studiilor universitare și a cercetărilor din domeniul securității globale.
Discuţiile purtate la Belgrad de Pirtea au inclus şi o întâlnire cu Zoran Dragišić, Prodecan al Facultății de Studii de Securitate din cadrul Universității din Belgrad, respectiv cu Vladimir Marinković, vicepreședinte al Parlamentului Național al Serbiei și cu Aleksandra Tomić, președinte a Comisiei de Finanțe și Buget din Parlamentului Național al Serbiei.
Subiectele discutate au vizat dezvoltarea ariei programelor universitare internaționale, cercetarea științifică din domeniul științelor politice și relațiilor internaționale, cât și oportunitățile de schimburi și proiecte transfrontaliere la care mediile universitare român și sârb pot participa și coopera.
PIAȚA MUNCII / De ce roboții nu ne vor ”fura” prea curând locurile de muncă
- hotnews.ro
Există milioane de roboți în lume, iar cei mai cunoscuți pot să alerge, să sară, să urce trepte sau să răspundă la întrebări complicate. Cei mai mulți roboți sunt în fabrici, în spatele unor cuști metalice, și fac munci grele, repetitive. Alții pot ajuta copiii care suferă de autism, pot fi material de test în universități, pot juca șah sau îți pot spune ce meniu este azi la cantina firmei. În articol puteți vedea câțiva dintre roboții aduși la o expoziție în București și puteti citi despre istoria roboților, despre legăturile cu religia și despre motivele care ne fac să fim atât de fascinați de ei.
Un ceh cu imaginație a creat termenul robot. În 2003, într-un un palat din Praga a avut loc o cină neobișnuită fiindcă au participat doi premieri și un robot celebru care recent a fost ”pensionat”. Era vorba de premierii de atunci din Cehia și din Japonia și de faimosul robot Asimo de la Honda. Premierul nipon l-a adus pe Asimo ca recunoștiință pentru că termenul robot a fost creat de un ceh, Karel Capek, care în 1921 a scris o piesă de teatru în caree folosea termenul, provenit din cehescul rabota (corvoadă, muncă neplăcută, repetitivă).
De ce roboții sunt priviți și cu iubire și cu teamă
PIAȚA MUNCII / Care sunt competențele pe care la caută companiile în 2019?
- ec.europa.eu
Un an nou poate fi o ocazie numai bună să faceți o schimbare, să acceptați o nouă provocare sau să vă lărgiți orizontul. În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, aceasta ar putea însemna intrarea într-un nou sector sau chiar lansarea unei noi cariere. Dar cum puteți fi siguri că aveți cele mai bune șanse de succes pe o piață competitivă a muncii?
Ce-ar fi dacă v-ați concentra pe competențele pe care le caută companiile? De câțiva ani încoace, LinkedIn a urmărit an de an competențele de care au cel mai mult nevoie companiile, iar de curând a publicat constatările sale pentru anul 2019. Utilizând datele culese prin intermediul site-ului lor privind cele mai căutate competențe comparativ cu oferta, echipa LinkedIn a redus numărul estimat de 50 000 de competențe la o listă de 30 de competențe care sunt cele mai căutate (5 competențe non-tehnice și 25 de competențe tehnice).
Aflați din cele ce urmează competențele care au ajuns pe această listă…
Competențe non-tehnice
Competențele non-tehnice pe care le caută companiile tind să rămână relativ constante de la un an la altul, deși, pe măsură ce lumea în care trăim devine din ce în ce mai digitalizată, importanța lor este în creștere.
Competențe tehnice
Deloc surprinzător este faptul că pe listă domină competențele legate de tehnologie și de mediul digital, dar printre acestea s-au strecurat și câteva mai tradiționale:
PIAȚA MUNCII / Muncitorul secolului XXI: de la sclavie la brațe robotice
- pressone.ro
o dimineață însorită de martie, sunt în sediul UiPath din Bucureşti și urmăresc câțiva ingineri români care le explică unor jurnalişti străini, într-o engleză impecabilă, cum a reușit compania pornită din România ca, în doar câţiva ani, să ajungă la o evaluare de piaţă estimată de presa de business la 7 miliarde de dolari.
Explicațiile sunt extrem de tehnice și trebuie să fii specializat în tehnologie ca să înțelegi dedesubturile unor termeni precum RPA (Robotic Process Automation), BPO (Business Process Outsourcing) și altele asemenea.
Iar cei de la UiPath sunt perfect conștienți de acest lucru, așa că au creat la sediul din București ceea ce ei numesc Immersion Labs: un loc în care clienții se pot scufunda în noua lume ca să înțeleagă cum le poate fi transformată afacerea prin automatizare.
Când vezi cum computerul unei firme de asigurări e în stare să-și extragă singur informațiile necesare din frazele scrise de un client pe chat-ul de Facebook, să preia pozele cu mașina lovită, să le analizeze și apoi să decidă de unul singur acordarea de daune (cu tot cu completarea dosarului în baza de date a asiguratorului) − toate acestea în timp ce “stă de vorbă” cu clientul −, începi să înțelegi puțin mai bine ce impact va avea automatizarea asupra lumii noastre.
Evident, tehnologia din spate este mult mai complicată decât simpla creare a unui program capabil să imite acțiunile unui om, însă angajatul firmei de asigurări nu va vedea toată această complexitate aflată dincolo de ecranul monitorului său.
El va primi doar notificări privind deciziile robotului sau atenționări − atunci când valoarea despăgubirilor depășește un anumit prag sau când robotul nu e sigur ce trebuie să facă.
Iar clientul s-ar putea să nici nu-și dea seama că a dialogat cu un robot.
UiPath este una dintre companiile care anunță revoluția industrială 4.0 − la fel de importantă cum au fost, la timpul lor, aburul, producția bazată pe electricitate și automatizarea.
E o revoluţie despre care la noi se vorbește mult prea puțin, şi nu doar în administraţia centrală, ci și în mediul de business.
Cu o săptămână înainte de vizita de la UiPath, am fost în fabrica BMW de la München, unde am putut vedea baletul a sute de roboți care execută perfect sudurile mașinilor bavareze.
Roboții nu sunt câtuși de puțin o imagine nouă în fabricile nemțești, însă sistemul digital în care sunt cuprinși acum este mult mai cuprinzător și mai avansat decât îşi putea imagina cineva în urmă cu opt ani, când conceptul Industry 4.0 era lansat chiar în Germania.
Iar revoluția nu va ierta pe nimeni.
EVENIMENT / Timișoreni la Paris. Orașul de pe Bega a avut reprezentanți la unul dintre cele mai importante târguri de carte din lume
- pressalert.ro
La recentul Salon de Carte de la Paris (Salon du Livre Paris), cel mai mare eveniment dedicat cărţii din Franţa, care a ajuns la cea de-a XXXIX-a ediţie, au participat, alături de cele mai prestigioase edituri şi publicaţii franceze ori pavilioane de înaltă ţinută ale altor ţări, numeroşi scriitori români, pentru a unsprezecea oară consecutiv.
La mesele rotunde, dezbaterile literare ori lansările de carte, au participat, alături de mai mulţi traducători şi scriitori francezi şi români, printre care nume de notorietate precum Magda Cârneci, Ioana Pârvulescu, Doina Uricariu, Liviu Antonesei, George Arion, Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Stelian Tănase, Bogdan Ghiu, artiştii vizuali Wanda Mihuleac şi Petre Răileanu sau istoricii Matei Cazacu, Ştefan Lemny şi Adrian Cioroianu, ambasador al României la UNESCO, scriitorii timişoreni Adriana Babeţi şi Robert Şerban, cărora li s-a alăturat poeta, prozatoarea şi eseista Rodica Drăghincescu, originară din judeţul Timiş, absolventă a Facultăţii de Litere (franceză-română) a Universităţii de Vest, care trăieşte în prezent în Franţa şi are numeroase volume publicate atât la edituri din România cât şi la cele franceze.
Robert Şerban a fost prezent la o seară de poezie unde a citit poezii din cea de-a doua ediţie în limba franceză a volumului său de poezii „Moartea parafină”, a participat, împreună cu Adriana Babeţi, la dezbaterea „De la Vest la Est, de la Est la Vest” moderată de Adrian Cioroianu, care a avut drept temă rolul cultural şi politic al spaţiului central-european şi la o dezbatere şi masă rotundă despre Europa şi marii săi poeţi. La rândul ei, Adriana Babeţi a luat parte la o dezbatere intitulată „30 de ani după decembrie 1989 – trecut şi viitor” şi la o masă rotundă la care s-a discutat despre traducere ca o limbă a Europei, în timp ce Rodica Drăghincescu a prezentat, la o masă rotundă, poezia contemporană românească. „Nu am uitat să folosim acest context cultural important pentru a aminti celor prezenţi la standul României că, în 2021, Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei şi că oraşul de pe malurile Begăi îi aşteaptă, încă de pe acum, pe cei care vor să descopere atât Banatul, cât şi capitala sa”, a povestit scriitorul Robert Şerban pentru Pressalert.ro la reîntoarcerea sa de la Paris. De altfel, la târgul de carte de la Paris care va avea loc anul viitor, Timişoara va avea parte de un statut special şi va fi invitată pentru a-şi promova cultura scrisă şi scriitorii timişoreni.
PREMIILE SOCIETĂȚII TIMIȘOARA PE 2018 / Decernarea premiilor a avut loc la Biblioteca Universităţii de Vest
- g4media.ro
Societatea Timișoara a decernat, vineri seara, la Biblioteca Universităţii de Vest, premiile pe anul 2018, fiind înmânate Premiul „Ion Monoran” filosofului Mihai Șora și Premiul „Oscar Berger” lui Cristian Pantazi, jurnalist G4Media.ro. La eveniment a fost prezentă şi scriitoarea Ana Blandiana, laureată în 1999 a Societăţii Timişoara.
Mihai Șora, la decernarea premiului:
„Mă simt acasă la Timişoara. Ca un timişorean care şi-a făcut copilăria, şcoala primară şi secundară în acest oraş, unul care împreună cu locuitorii săi îmi stă la inimă. E un moment de mare bucurie. Revin la tinereţile mele şi la faptul de a fi timişorean, şi pentru mine asta este o confirmare la care ţin foarte mult”.
Cristian Pantazi, la decernarea premiului:
„E o mare onoare. E în primul rând un premiu pe care îl văd aparţinând mie şi colegilor mei, echipei care ne-am format, pentru că un jurnalist nu poate să fie singur şi premiul ăsta cred eu că reprezintă o recunoaştere a faptului că G4Media a reuşit să se impună la doar un an de când a apărut pe piaţă ca o voce distinctă în piaţa de media, o publicaţie care urmăreşte cu încăpăţânare aflarea adevărului, care respectă agenda corectă, care urmăreşte tot timpul interesul public şi nu face niciun pas înapoi”
Scriitoarea Ana Blandiana, care în anul 1999 a primit premiul „Speranţa”, a spus că „România nu este cea pe care o reprezintă Guvernul ei”.
„Nu ştiu cât din Proclamaţia de la Timişoara se află în Constituţia României, ştiu însă că Punctul 8 nu se află. Au fost ani mulţi, anii ’90, în primul rând, cei mai buni ani ai Alianţei Civice, în care venirea la Timişoara şi primirea unui premiu de la Timişoara şi colaborarea dintre noi a fost nu doar un titlu de glorie, ci şi o speranţă. România nu este cea pe care o reprezintă Guvernul ei, România suntem noi şi cred că aproape ne facem datoria”, a spus Ana Blandiana.
Societatea Timișoara premiază în fiecare an personalități, instituţii și proiecte civice pentru curaj, consecvență și abordarea responsabilă a unor teme majore din societatea românească, precum şi pentru promovarea valorilor europene în arhitectura instituțională a României. Astfel, la 29 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara reafirmă principiile şi valorile în care a crezut şi pentru care a luptat de la început.
PIAȚA MUNCII / 5 moduri în care Young Millennials vor influența sfera profesională
- republica.ro
Tinerii profesioniști de astăzi, millennials sau Generația Y (22-37 de ani) reprezintă cea mai extinsă generație actuală dintre toate categoriile de vârstă, semnificativ diferită față de toate cele de până acum. Vânătoarea de talente, criza atragerii forței de muncă, manifestate critic în anumite țări, inclusiv în România, dar și numărul mare de millennials (aproximat la 50% din forța de muncă globală până în 2020, cf. 2016 CBRE Global Overview) îi „înzestrează” cu o influență extrem de mare asupra modului în care va arăta viitorul tuturor.
În interiorul acestei generații, consumul de tehnologie a dus la o delimitare între young millennials (22-29 ani) și old millennials (30-37 ani), numiți și Xennials, descriși ca având o copilărie analogă și o perioada de maturitate digitalizată. Daca Xennials au o mai mare putere de cumpărare, segmentul mai tânăr al Generației Y se află la începutul carierei, iar modul în care stabilesc și construiesc relații, reguli și procese în domeniul profesional va avea un impact considerabil asupra organizațiilor și leadershipului și implicit asupra economiilor viitoare.
