Revista presei
18 mai 2020
Digitalizarea programului TM2021 prinde tot mai mult contur. CE nu acceptă amânarea pe 2022!
- ziuadevest.ro
Universitatea de Vest Timișoara este membru fondator al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Culturală Europeană și este implicată în mod activ în viața publică a comunității timișorene.
Pe fondul neliniștilor instalate datorită crizei coronavirusului Covid-19, așteptările pentru o largă participare a publicului la spectacolele, evenimentele și acțiunile culturale din 2021 s-au diminuat, oferind, în schimb, oportunitatea de a înlocui, chiar și numai parțial, audiența publicului prezent de la spectacolele anului cultural prin atragerea unui public internațional, provenit prin mediul online.
Propunerea avansată cu câteva zile în urmă, aceea de a realiza transferul spre comunicarea digitală a producțiilor culturale, așa încât programul – Timișoara 2021 – să devină de fapt o premieră absolută, într-o primă ediție a Capitalei Culturale Europene în format digital, a suscitat un interes semnificativ, provocând atât reacții de susținere, cât și unele mai rezervate.
Sunt analizate public alternativele pe care comunitatea timișoreană le are la dispoziție pentru a se adapta realităților post-pandemie, în perspectiva anului cultural 2021.
Soluțiile discutate și diversele alternative posibile sunt legate de digitalizare, chiar și numai parțială, ori chiar de amânarea totală a calendarului pentru anul următor.
În schimb, având în vedere noile date ce care le avem despre intențiile și reacțiile orașelor care în acest an sunt desemnate capitale culturale europene, ne îndreptăm acum spre un orizont de planificare, care devine mai clar.
„Cele două orașe care au fost desemnate să deruleze programul oficial al Capitalelor Europene ale Culturii în acest an, Rijeka, din Croația și Galway, din Irlanda, au solicitat Comisiei Europene amânarea calendarului cultural cu un an.
Răspunsul CE a fost sceptic față de viabilitatea unei astfel de soluții, motivat mai ales prin faptul că în 2021 urmează ca alte trei orașe să fie gazdele programului cultural european, Timișoara, Novi Sad și Elefsina, nefiind acceptată desemnarea a mai mult de trei orașe într-un an calendaristic.
Din această cauză obiectivă, recomandările publice ale Comisiei Europene fac referire la faptul că este improbabilă amânarea cu un an a programului cultural.
În schimb, la cererea orașelor desemnate pentru acest program european în 2020 și chiar 2021, anumite evenimente, spectacole sau proiecte culturale din cadrul programului pot fi replanificate si regândite, fie numai prin extinderea în online și digitalizarea producției, fie prin amânare punctuală și reprogramare pentru anul următor, caz în care i se poate solicita Comisiei Europene prorogarea termenelor pentru desfășurarea unora dintre activități, cât și pentru replanificarea finanțărilor pentru anul calendaristic următor”, a explicat rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării lansează competiţia pentru proiecte de cercetare. Cine poate participa
- adevarul.ro
Programul pentru proiecte de cercetare fundamentală şi de frontieră se adresează cercetătorilor cu performanţe demonstrate prin calitatea şi recunoaşterea internaţională a publicaţiilor ştiinţifice, inclusiv celor care activează în străinătate.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a aprobat lansarea competiţiei 2020 pentru Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) din cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală şi de frontieră, Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III). Proiectele de Cercetare exploratorie (PCE) au ca scop susţinerea şi promovarea cercetării ştiinţifice fundamentale, interdisciplinare şi/sau exploratorii din România, se arată într-un comunicat al MEC.
Programul se adresează cercetătorilor cu performanţe demonstrate – români sau străini – care doresc să conducă proiecte de cercetare de înalt nivel ştiinţific în instituţii din România. Competiţia are alocată suma de 90.000.000 de lei, iar proiectele contractate în urma evaluării cererilor de finanţare depuse şi admise la finanţare în cadrul Programului 4 – Cercetare fundamentală şi de frontieră au ca principale obiective: creşterea prestigiului cercetării ştiinţifice din România, cuantificat prin rezultate ştiinţifice de nivel internaţional; identificarea, susţinerea şi dezvoltarea echipelor de cercetare pentru a le permite să atingă, să menţină şi să consolideze masa critică necesară competitivităţii acestora pe plan internaţional; atragerea resurselor umane naţionale şi internaţionale de calitate pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice din România; implementarea principiului „finanţarea urmează performanţa” în cercetare. Asigurarea finanţării şi monitorizarea proiectelor intră în atribuţiile Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), în confomitate cu prevederile legale în vigoare şi în limita resurselor destinate acestui instrument de finanţare.
Competiţia organizată în cadrul acestui apel este organizată conform HG 1265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor cuprinse în Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, cu modificările şi completările ulterioare.
STUDII SOCIALE - Dincolo de vălul de neliniște: Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială. Raport elaborat de un grup de cercetători din cadrul ICCV
România se confruntă, în paralel, cu două crize: prima, criza medicală, ce ţine de evoluţia şi dinamica pandemiei, a cărei durată rămâne imprevizibilă. A doua criză este de natură economică. Spre deosebire de cea medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale care încep să se resimtă şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.
Sub şocul pandemiei, problemele structurale îşi vor (re)face resimţită prezenţa şi vor deveni din ce în ce mai presante.
Evaluarea background-ului
„În ultimul secol, România a trecut prin mai multe crize economice: (1) marea criză din 1929-1933;
(2) anii 1940 şi 1950 – perioada de război, foametea din 1945-1947, reconstrucţia postbelică; (3) anii 1980, marcaţi de plata datoriei externe; cele două recesiuni ale tranziţiei, (4) 1990-1992 și (5) 1997-1999;
(6) recesiunea din 2009-2010.”
„Populaţia României este cea care a suportat o parte disproporţionat de ridicată a costurilor economice şi sociale ale crizelor; cu alte cuvinte, aproape fiecare generaţie a cunoscut o perioadă «de sacrificiu»; costurile au fost inegal distribuite, apăsând îndeosebi pe umerii celora cu venituri medii şi mici.”
„Numărul de ani necesar pentru a reveni la situaţia de dinainte de criză a excedat simţitor durata în ani a recesiunilor. În plus, numărul de ani necesar revenirii la puterea de cumpărare de dinainte crizei a fost unul ridicat: 6 ani în cazul recesiunii începute în 2009, 8-10 ani pentru cea începută în 1997. În cazul recesiunii din 1990-1992, revenirea salariului mediu şi a pensiei medii la valoarea din 1990 a fost întreruptă de o nouă recesiune. Nivelul dinaintea crizei a fost atins abia după 17 ani în cazul salariului mediu şi 18 ani în cazul pensiei medii.”
„Aşadar, pe baza experienţei privind crizele, putem afirma că:
1. perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma după ce criza medicală va trece sau se va reduce; la momentul aprilie 2020, populaţia se raportează încă, psihologic, la nivelul veniturilor din februarie-martie, nu la privaţiunile din viitor;
2. consecinţele socio-economice ale pandemiei asupra calităţii vieţii românilor vor domina cel puţin prima parte a deceniului 2020-2030.”
„Particularitatea situaţiei actuale constă în faptul că, pentru prima dată, experimentăm o criză care îşi are originea în sănătate.”
Campionatul National Universitar de fotbal s-a amanat. Universitatea de Vest din Timisoara era campioana en-titre
- opiniatimisoarei.ro
TIMISOARA. In acest weekend la Oradea trebuia sa fie organizata o noua editia a Nationalelor Universitare de fotbal, insa din motive lesne de inteles, pandemia de coronavirus, competitia a fost amanta, la o data inca necunoscuta.
Aceasta competitie se desfasoara anual si este organizata de Federatia Sportului Scolar si Universitar din Romania, Universitatea Politehnica Timisoara si Federatia Romana de Fotbal. Universitatea de Vest, campioana in 2017 si 2019 va avea ocazia sa isi apere trofeul cu o alta ocazie.
Campioana nationala din acest an trebuia sa reprezinte Romania la Jocurile Europene Universitare, care erau programate la Belgrad, intre 12-25 iulie. Insa, tot din cauza pandemiei de coronavirus, aceasta ampla competitie organizata de European University Sports Association a fost amanata pentru vara lui 2021.
In ultimii ani, pe langa UVT, dubla campioana, s-au mai impus Universitatea Constantin Brancusi Targu-Jiu (2015) si Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca (2016, 2018).
PIAȚA MUNCII - Revoluţie pe piaţa muncii: Prima companie care a anunţat că îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă pentru totdeauna
- zf.ro
CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, a trimis un e-mail angajaţilor marţi, 12 mai, în care a anunţat că le permite acestora să lucreze de acasă permanent, chiar şi după ce pandemia de COVID-19 trece, potrivit unui articol publicat iniţial pe platforma buzzfeed.com şi preluat ulterior de alte publicaţii. Twitter devine astfel prima companie care îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă pe un termen nedefinit.
Câteva dintre locurile de muncă din companie necesită totuşi prezenţa permanentă – cum ar fi cele referitoare la administrarea serverelor, iar pentru acestea angajaţii se vor întoarce la serviciu.
„Am fost foarte atenţi la modul în care am abordat această situaţie în contextul în care ne-am numărat printre primele companii care s-au mutat la un model de work-from-home” a declarat pentru BuzzFeed News un purtător de cuvânt al companiei. „Vom continua să fim atenţi şi să punem siguranţa oamenilor şi a comunităţilor noastre pe primul loc.”
Twitter şi-a încurajat angajaţii să lucreze de acasă în martie, pe măsură ce coronavirusul a început să se răspândească în Statele Unite. Alte companii tech, printre care Microsoft, Google, Amazon – au făcut acelaşi lucru.
CULTURA DE SECURITATE - Site-urile de „fake news”, redeschise? Active Watch: Filiera rusă, cea mai puternică în sectorul dezinformării
Site-urile blocate de autorități în perioada stării de urgență pe motiv că răspândeau fake news-uri vor fi redeschise. Autoritatea de reglementare în comunicații a transmis către furnizorii de internet că, odată cu încetarea stării de urgență, nu mai există temeiul legal pentru blocarea accesului utilizatorilor la site-urile indicate de Grupul de Comunicare Strategică. Într-un interviu la RFI, Ionuț Codreanu, de la Active Watch, spune că ”este vorba despre pagini de internet care au răspândit dezinformări în ultima perioadă de tipul: virusul nu există sau a fost creat în laborator, pandemia este doar o conspirație la nivel mondial sau industria farma și miliardarii planetei se află în spatele Covid 19”. Oficialul Active Watch mai afirmă că, la nivel internațional, dezinformările pe filieră rusă au fost cele mai întâlnite, scopul principal fiind micșorarea încrederii cetățenilor în autorități.
Ionuț Codreanu: România s-a aliniat trendurilor internaționale. Aceleași subiecte conspiraționiste, false, trunchiate, inventate au penetrat cu succes și piața din România. Vorbim despre social media, de tot felul de rețele de socializare, despre publicații mai mult sau mai puțin credibile, bloguri, grupuri de Facebook. Dar chiar și presa de calitate a fost ciupită.
Reporter: Fake news-urile au fost în special legate de tema coronavirusului?
I.C: Da, sunt acele subiecte identificate chiar și de Uniunea Europeană. E o listă de subiecte care sunt conectate cu propaganda rusească. Sunt acele subiecte care clamau că această pandemie e o mare conspirație, că virusul nu există, că a fost creat în laborator, că este o formă de control al populației, o conspirație a industriei farma la nivel global. O conspirație la care contribuie și miliardarii și potentații planetei.
Rep: Ați identificat și un scop anume în spatele acestor campanii de dezinformare? Cred că le putem numi așa…
I.C: Putem să ne punem ”în papucii” unui eventual propagator de știri false și să ne imaginăm că dacă vrem să cultivăm neîncrederea în state, în autoritate, în ordine socială, cam așa am proceda. Am folosi fix instrumentele astea. Aceste știri false au venit să completeze niște viduri de comunicare, niște pauze în interveția și reacția autorităților. Pe cale de consecință, aceste goluri au fost umplute cu imaginația.
