Revista presei
17 aprilie 2019
NEWS TM / Astăzi, de la ora 18, la UVT se organizează un nou modul de curs despre Revoluția de la Timișoara
- uvt.ro
NEWS TM / Filosoful canadian Lou Marinoff vine la UVT
- tion.ro
Lou Marinoff, doctor în filosofie, a scris zece cărți, dintre care câteva au devenit bestseller-uri internaționale. Este președintele fondator al Asociației Americane a Filosofilor Practicieni și profesor asociat de filosofie la City College din New York. Primele poezii le-a publicat în adolescență, iar la 22 de ani a înregistrat primul album cu melodii originale. De atunci, a scris cărți de filosofie, articole academice, eseuri, iar sub pseudonimul Lou Tafler a publicat ficțiune.
„Înghite Platon, nu Prozac!” (Editura Trei 2010, 2019) a fost tradusă în 27 de limbi și este considerată cea mai cunoscută carte a sa!
EDUCAȚIE / Pentru prima dată mediul de afaceri propune un set de 43 de rezolvări pentru problemele din Educație. Măriuca Talpeș, CDR: An de an păcălim copiii prin notarea de la ore
- edupedu.ro
După ce au analizat situația sistemul de învățământ prin parametrii precum absenteismul elevilor și profesorilor, analfabetismul funcțional, migrația și abandonul școlar, salarizarea din Educație și atractivitatea profesiei de profesor, reprezentanții Grupului de lucru Educație din Coaliția pentru Dezvoltarea României au prezentat măsuri legate de formarea profesorilor, schimbarea evaluării, schimbarea sălilor de clasă prin remobilare și prin regândirea spațiilor.
Analiza începe cu învățământul preuniversitar pentru că „de acolo pornesc toate problemele”, potrivit prezentării. Notarea trebuie revizuită sau înlocuită, susțin reprezentanții CDR. ”Diferența între notele de la clasă și notele de la examen este foarte mare. An de an noi păcălim copiii prin notarea de la gimnaziu. Am la clasă un copil cu 7, dar el ia la examen de fapt 4. Este o problemă cu care unii dintre părinți s-au revoltat”, a declarat Măriuca Talpeș, reprezentant CDR.
”Suntem singura țară din lume care avem un punct din oficiu și în care avem notă la purtare”, au spus reprezentanții Grupului pentru Educație al CDR.
Structura și forma evaluărilor naționale sau a Bacalaureatului au fost și ele propuse pentru schimbare, în viziunea mediului de afaceri. ”După cum ați observat notele la matematică sunt tot mai mici, dar subiectele nu sunt atât de grele. Întrebarea este copiii sunt de vină? Nu. Inclusiv structura examenului – înainte de Revoluție erau 9 itemi, iar acum sunt 18 întrebări. Deci este un examen maraton. Am schimbat examenul de la a pune accent pe rezolvarea și gândirea unei probleme, spre replicarea unui algoritm învățat la clasă. Copiii trebuie să primească probleme noi, de rezolvat în fiecare zi, exact ca în viața de zi cu zi”, a mai declarat Măriuca Talpeș.
EDUCAȚIE / Klaus Iohannis: E imperativ ca toate şcolile să aibă avize sanitare şi autorizaţii de funcţionare
- edumanager.ro
Preşedintele Klaus Iohannis consideră “dureroasă şi revoltătoare” tragedia recentă din judeţul Iaşi în care un copil de 3 ani şi-a pierdut viaţa după ce a căzut în fosa septică din curtea unei şcoli, şeful statului subliniind că este imperativ ca toate unităţile de învăţământ să aibă avize sanitare, autorizaţii de funcţionare şi să fie sigure, Guvernul având obligaţia ca toate acestea să fie realizate în regim de urgenţă.
“Preşedintele Klaus Iohannis consideră că tragedia recentă din judeţul Iaşi, în care un copil de 3 ani şi-a pierdut viaţa după ce a căzut în fosa septică din curtea unei şcoli, este dureroasă şi revoltătoare. Această dramă, care din nefericire nu este un caz singular, arată că, în continuare, în multe şcoli din România siguranţa spaţiului educaţional nu este garantată şi nici nu reprezintă o prioritate. Peste 4 milioane de români, copii şi adulţi, se află aproape 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Toţi trebuie să se simtă şi să fie în siguranţă în şcolile lor, iar asigurarea unor spaţii adecvate nu poate fi doar un simplu deziderat, ci este o obligaţie a tuturor factorilor responsabili. (…) Preşedintele României reiterează mesajul pe care îl transmite de patru ani: este imperativ ca toate şcolile să aibă avize sanitare, autorizaţii de funcţionare şi să fie sigure pentru toţi cei care le trec pragul, iar Guvernul are obligaţia ca toate acestea să fie realizate în regim de urgenţă”, precizează Administraţia Prezidenţială.
DESCRIPTIV / „Dacă vrei să schimbi o ţară în bine, schimbă în bine sistemul educativ” Interviu cu profesorul timișorean Jorge Gonzales
- banatulazi.ro
Jorge Gonzales s-a născut în 1966, în Spania. În 1989 a absolvit Facultatea de Litere de la Universitatea Complutense din Madrid. Între 1991 și 1992 a fost profesor de spaniolă în Tokio (Japonia). Între 1994 și 2000, lector la Universitatea de Vest din Timișoara, iar între 2001 și 2004, lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Profesor de spaniolă și cultură și civilizație la Liceul „J.–L. Calderon” din Timișoara (între 2007 și 2014, și din 2016 până azi). În 2009, a obținut titlul de Cercetător la Universitatea Antonio de Nebrija, Madrid, iar în 2012, titlul de Master în Didactica Limbii Spaniole (ELE), la Universitatea Menéndez Pelayo dinSantander. Din 2000, este director la Active Learning Timișoara.
ARTE VIZUALE / Timişoreanul Gheorghe Fikl a revenit în Bucureşti
- modernism.ro
Fikl: Animale şi tavane
Timişoreanul Gheorghe Fikl (n. 1968, cu studii la Cluj şi în Oraşul de pe Bega) a revenit în Bucureşti după mai vechi prezenţe la Galeria Posibilă, la Cărtureşti, la Anaid şi după o primă colaborare cu AnnArt în cadrul Nopţii Albe a Galeriilor din 2016, cînd spaţiul ales a fost holul de la etaj al ruinatului Palat Ştirbei de pe Calea Victoriei. S-a impus ca pictor de fascinante pînze „animaliere” în regii baroc-fantaste, de mare succes: „personajele” cu pricina „pozează” în scenografii aristocratice, în saloane de bal, în catedrale medievale, uneori şi-n încăperi mai paupere. Intens-contrastante, contrariante, combinaţiile pot fi şi terifiante, şi simpatice, căci transmit grele încărcăturile simbolice şi mitologice, dar trimit şi la comicul fabulistic, cu atît mai hazos cu cît e plasat în cele mai simandicoase decoruri imaginabile. Intertextual asumat, multiplu-referenţial, foarte-postmodernul Fikl „reciclează” trecutul, evocînd pe parcurs şi „sfîrşitul istoriei”, adică ideea lui Francis Fukuyama, în seria The End of History, reia faimoase interioare reale sau citează direct din pictura clasică ori din cinematografie, ca-n ciclul buñuelian El angel exterminador, plasînd peste tot oi, vaci, bivoli, ţapi, păuni şi alte vietăţi în postúri statice, placide, „ca la fotograf”, lăsîndu-ne să alegem între interpretarea serioasă a figuraţiei şi amuzamentul în faţa parodiei de manierism „cu pretenţii”. Cu mari abilităţi artizane, în tuşe deopotrivă păstoase şi migăloase, în tonalităţi cîteodată încărcate, cu dominante închise, mai adeseori policrome, flamboaiante pentru decoruri, lighioanele fiind întotdeauna pictate mai tern-realist, conform tiparului antitetic.
TM2021 / Actorul Ion Caramitru, cooptat în Asociaţia Timişoara 2021- Capitală Europeană a Culturii
- adevarul.ro
Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei Timişoara 2021- Capitală Europeană a Culturii l-a cooptat pe actorul Ion Caramitru în Consiliul Director al Asociaţiei, în calitate de personalitate publică din domeniul culturii, cu profil internaţional.
Potrivit unui comunicat de presă, de marţi al Asociaţiei Timişoara 2021- Capitală Europeană a Culturii în cadrul Adunării Generale au fost analizate cererile depuse de către cei interesaţi pentru ocuparea celor trei poziţii permanente de membri ai Consiliului Director. ”În urma discuţiilor, prin votul membrilor prezenţi, au fost desemnaţi, ca membri ai Consiliului Director, pe o perioadă de cinci ani, reprezentantul scenei culturale independente şi al sectorului Industriilor Culturale şi Creative, în persoana dlui Mihai Gafencu (medic la Spitalul de Copii din Timişoara – n.r.) şi reprezentantul sectorului cultural instituţional, în persoana domnului Claudiu Ilaş (Director al Muzeului Banatului din Timişoara – n.r.). De asemenea, membrii AGA au validat propunerea facută de catre Horaţiu Rada- preşedintele Consiliului Director privind desemnarea lui Ion Caramitru în Consiliul Director, în calitate de personalitate publică din domeniul culturii, cu profil internaţional”, se arată în comunicat.
Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei Timişoara 2021- Capitală Europeană a Culturii a desemnat cu majoritate de voturi şi membrii Consiliului de Audit, Guvernanţă Culturală şi Etică: Ovidiu Constantin Bunget, Cristian Clipa şi Zoita Stan Ioana.
PLAN DETALIU / Universitățile trebuie să lucreze pentru binele comun
- timeshighereducation.com
Cu câțiva ani în urmă, am petrecut o zi ca observator la un atelier de lucru pentru directorii presei universitare și bibliotecarii universitari, conceput pentru a facilita gândirea comună pentru un viitor nou. Atelierul a fost marcat de prestația unei universități publice foarte mari, foarte vizibile. Universitatea a descris modalitățile în care campusul său s-a reînnoit recent, dar și asupra serviciilor publice, cu accent aupra misiunii sale de a oferi o mai mare accesibilitate pentru publicul studențesc. A fost interesant.
Totul până în momentul când cineva a ridicat problema promovării și modul în care noile moduri de comunicare științifică deschisă ar putea fi evaluate.
Răspunsul universității a făcut apel la necesitatea de a continua să asigure standarde ridicate, inclusiv prin publicarea în locațiile cele mai bine cotate. Camera a deflatat. Era ca și cum toate comentariile lui anterioare s-au evaporat brusc. După toate discuțiile despre misiune și servicii, am revenit imediat în sistemele care îi împiedică pe cercetători și administratori să urmărească metrici de “excelență”, căutând calculele “black-box”, care servesc la măsurarea birocratică mai mult decât servesc avansul cunoașterii sau servesc publicului.
Așa că l-am întrebat: Ce s-ar întâmpla dacă 0 universitate de cercetare foarte vizibilă, care și-a reconfirmat recent misiunea sa publică, convoacă întreaga comunitate academică – decanii, șefii departamentelor și ai facultăților – pentru a lucra la regândirea standardelor de promovare și de ocupare a posturilor? Ce ar putea deveni posibil dacă universitarii ar spune că definițiile noastre de “excelență” în cercetare, predare și oferire a serviciilor educaționale trebuie să fie reformulate în acord cu imaginea publicului?
Universitatea a venit cu un răspuns “Orice instituție care ar proceda în acest fel își va pierde imediat competitivitatea”.
Asta e; asta e povestea.
Scopul acestei introduceri este acela de a sublinia un dublu obiectiv al universităților. Îndeplinirea misiunii publice a universităților, pe care universitățile noastre și-o asumă, se desfășoară în pralel cu misiunea reală a acestor instituții: competitivitatea.
Urmărirea prestigiului nu este o problema în sine, iar excelența este, desigur, un obiectiv dezirabil al universităților. Dar, de fapt, concurența ceva mai prietenoasă ne poate determina pe toți cei din universități provocăm rezultate mai bune. Excelența și prestigiul, precum și competitivitatea care combină exercitarea lor, sunt prea adesea bazate pe marketing – într-adevăr, în logica pieței – și nu pe scopurile reale ale învățământului superior.
Este o deviere care poate conduce la investiții deplasate și priorități greșite.
Mai mult, daunele sunt semnificative atunci când competitivitatea este prioritară în cadrul comunității academice, atunci când caracterul competitiv al muncii este adoptat ca etos primar al vieții universitare. Concurența ne pune unul împotriva celuilalt, într-o cursă pentru ceea ce economistul american Thorstein Veblen numea “distincția invidioasă”: un membru al facultății se opune unui alt membru al facultății în legătură cu o pondere mai mare a creșterii salariilor și a timpului de cercetare; Un Departament se opune altui Departament pentru spațiu și resurse limitate; O instituție universitară se opune altei instituții pentru recunoaștere, atenție, finanțare.
Atât de multe mecanisme în învățământul superior susțin astăzi acest sentiment al concurenței nesfârșite. Acestea includ proceduri de analiză comparativă scientometrică a cercetării, clasamentele instituționale și “managementul bazat pe responsabilitate”, care determină departamentele individuale să-și asume responsabilitatea pentru veniturile și cheltuielile proprii, exacerbând competiția pentru a obține fondurile de școlarizare studențești, recunoscute ca un drept “al lor”. Succesul este transformat într-un joc cu sumă zero: realizarea ta înseamnă mai puțin în realizarea mea.
Ce s-ar întâmpla dacă ne-am întoarce la propriile noastre valori, cele ale începuturilor? Ce ar fi dacă am începe să ne înțelegem mai degrabă în colectiv, decât în individual: mai degrabă ca facultate decât ca membri ai individuali ai facultății; mai degrabă ca universitate, decât ca un grup de departamente; ca un sector de învățământ superior, mai degrabă decât ca instituții aflate într-o nesfârșită concurență, situate în clasificări fără sfârșit? Ce ar fi necesar pentru o asemenea înțelegere din partea noastră? Și ce ne-ar permite să o realizăm?
