Revista presei
17 martie 2020
Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României
- precidency.ro
Având în vedere evoluția situației epidemiologice internaționale determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea „Pandemiei” de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020,
Luând în considerare experiența țărilor grav afectate de evoluția virusului și măsurile care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia și care au vizat acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităților socio-economice neesențiale, dar mai ales îngrădirea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale, fără de care celelalte acțiuni desfășurate nu ar fi putut avea efectul scontat,
În contextul măsurilor adoptate la nivelul statelor europene, în principal cele limitrofe, dar și cele cu comunități mari de cetățeni români, din care 12 state au adoptat măsuri speciale prin instituirea unor stări excepționale în scopul prevenirii răspândirii comunitare a infecției,
Luând act de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2,
Apel comun al Ministerului Educației, sindicatelor, organizațiilor de elevi, studenți și părinți: Trebuie evitată pe cât posibil ieșirea în spațiile publice și să ne concentrăm asupra învățării de acasă
- g4media.ro
“Apel comun la Calm, Responsabilitate și Solidaritate
Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, Consiliul Național al Elevilor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Uniunea Studenților din România, Uniunea Națională a Studenților din România, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, înțelegem că este momentul să arătăm solidaritate și responsabilitate.
Mesajul nostru comun către copii, elevi, studenți, cadre didactice și părinți este unul simplu: sănătatea și siguranța copiilor noștri sunt mai importante acum decât orice! Să fim responsabili și să respectăm cu strictețe măsurile de prevenire și combatere a îmbolnăvirii cu COVID-19.
În această perioadă, trebuie evitată pe cât posibil ieșirea în spațiile publice și trebuie să ne concentrăm atenția asupra învățării de acasă.
Totodată, informarea corectă, doar din surse oficiale, este foarte importantă. Cu calm, responsabilitate și dând dovadă de solidaritate vom trece împreună și peste această situație!”
Cercetătorul Albert - Lászlò Barabási, profesor la Northeastern University, Boston (SUA), fondator al teoriei reţelelor, membru al comunității Universității de Vest din Timișoara prin titlul de Doctor Honoris Causa al UVT, aduce mai multe precizări despre dezvoltarea epidemiei
- adevarul.ro
„În următoarele luni, foarte probabil voi fi printre cei infectaţi. Miliarde de coronavirusuri se vor dezvolta în corpul meu, declanşând o luptă disperată cu celulele mele imune. În absenţa unei boli cronice, fiind în Boston, în proximitatea spitalelor de la Harvard, am încredere că sistemul meu imunitar va câştiga. Totuşi, sunt foarte îngrijorat de acest virus. E inevitabil să închidem lumea timp de două luni. Nu pentru mine aş face asta, ci pentru mama mea. În laborator ştim încă din februarie că lumea se va opri la mijlocul lunii martie. Am spus asta multor prieteni în urmă cu câteva săptămâni, cu toate astea şi pentru mine a fost greu de anticipat ce va însemna asta cu exactitate. Acum putem vedea deja – urmează două luni grele, şi mai e mult până la final. Ştiam ce se va întâmpla, deoarece la Network Science Institute, acolo unde lucrez, colegii mei reuşesc de ani de zile, cu ajutorul teoriei reţelelor, să prezică cu exactitate răspândirea virusurilor de acum. Au urmărit Zika, Ebola, iar acum chiar coronavirusul e la rând.
Școlile vor fi închise. Activitatea din învățământul preuniversitar și universitar se suspendă
- edupedu.ro
Președintele Klaus Iohannis a instituit luni starea de urgență pentru o perioadă de 30 de zile. În conferința de presă în care a declarat starea de urgență, liderul de la Cotroceni a anunțat închiderea tuturor școlilor, atât în preuniversitar, cât și în universitar. Este pentru prima dată când un oficial român vorbește explicit despre “închiderea” școlilor; până acum, oficialii și documentele comitetului național pentru situații speciale de urgență au specificat “suspendarea” cursurilor din școli.
“Școlile vor fi închise pentru protejarea copiilor, elevilor și studenților. Activitatea din învățământul preuniversitar și universitar se suspendă pe perioada stării de urgență“, a declarat președintele Klaus Iohannis.
300 de milioane de copii din întreaga lume nu au mers astăzi la școală
- digi24.ro
300 de milioane de copii nu merg la școală zilele acestea din cauza pandemiei globale de COVID-19. Alte perturbări fără precedent au, de asemenea, loc pe toată planeta foarte rapid.
Scara globală și viteza acestei perturbări educaționale sunt lipsite de precedent, a precizat Organizația Națiunilor Unite. Aproximativ 24 de țări, pe trei continente, și-au închis școlile. Doar în Japonia s-au închis 38.000 de școli.
Efectele largi ale pandemiei devin mai clare: virusul s-a răspândit în 70 de țări, a perturbat puternic piețele internaționale, a încetinit creșterea economiei globale și a făcut ca Banca Mondială să își ia angajamentul că va da 12 milioane de dolari în împrumuturi pentru a ajuta în lupta îmotriva coronavirusului.
Nu este încă clar cât de mult se va amplifica această criză. Recent, o conferință a miniștrilor de finanțe ai țărilor G7 și șefilor de bănci naționale s-a terminat fără că marile economii ale lumii să găsească o strategie comună. Ei au promis, însă, să monitorizeze atent situația.
COMENTARIU LA ZI - Criza va testa rezilienţa societăţii româneşti
- adevarul.ro
Avem de luptat acum cu epidemia/pandemia Covid19, care nu ştim cât va dura; ea supune unui stres enorm sistemele sanitare în Europa şi economiile.
În ce priveşte România, este obligatoriu să se aloce mai multe resurse în mod ţintit.
Chiar în condiţiile unui buget tare strâmtorat, foarte încordat, trebuie să se realoce resurse în bugetul public, trebuie găsit spaţiu fiscal sectorial, pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor şi urgente în economie.
Acest spaţiu bugetar sectorial se poate asigura:
- Prin realocare de resurse în bugetul actual, că intr- economie ce se confruntă cu un mare pericol (ca la război); aceasta implică renunţarea la unele utilizări aşa cum sunt prevăzute în buget acum;
- Prin mobilizarea la maximum a resurselor disponibile;
- Prin renunţarea la măsuri, gen aplicarea LP în formatul actual, ce ar arunca bugetul naţional în aer;
- Prin recurgere la fonduri europene (bugetul UE, fondul special dedicate luptei contra coronavirus), inclusiv prin acceptarea de către CE ca resurse folosite pentru combaterea Covid19 şi sprijinirea temporară a economiei să nu fie incluse în măsurarea deficitului bugetar; De discutat cu CE pentru renunţarea temporară la cerinţa de a se cofinanţa utilizarea de fonduri europene.
Asemenea măsuri şi altele ar permite sprijinirea economiei. Aici un rol major ar avea de jucat flexibilizarea de către băncile comerciale a relaţiei cu întreprinderi, mai ales cele mici şi mijlocii – prin reeşalonări şi condiţii de creditare mai favorabile. BCE ţinteşte prin linii speciale de finanţare acordate băncilor comerciale să sprijine sectorul IMM din statele zonei euro. Este de dorit ca băncile mari ce operează în România prin sucursale (ex: Unicredit, Erst Bank, SoGen, Intesa etc.) să extindă operaţiuni speciale şi la noi. Revederea regulilor fiscale în UE este un exerciţiu util şi merită să aibă deznodământ în simplificarea lor, în atenuarea aplicării prociclice şi protejarea investiţiilor. Dacă s-ar constitui şi un buget al ZE care să amortizeze şocuri asimetrice cu atât mai bine; dezvoltarea unor instrumente de partajare a riscurilor (risk-sharing) este esenţială. Ar conta mult şi o acţiune la nivelul UE, de coordonare a politicilor. Dar pentru România problema nu rezidă în complexitatea regulilor fiscale, ci în faptul că are un derapaj bugetar foarte mare şi presiuni ce pot copleşi bugetul public. Dacă nu vom comite erori mari, nu vom arunca bugetul public în aer, vom putea să realocăm resurse pentru combaterea Covid19, pentru sprijinirea fie şi temporară a economiei (bugetul public nu poate fi totuşi sac fără fund).
Această criză va testa rezilienţa societăţii româneşti.
