Revista presei

16 noiembrie 2020

La Universitatea de Vest din Timișoara, Cultura e Capitală

La UVT Cultura e Capitală!
 
Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a răspuns întrebărilor propuse de Revista Orizont, legate de proiectul național „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, dar și de rolul universității în societatea modernă, ca și de managementul universitar, un creuzet de talente și aspirații culturale ce poate fi un excelent model pentru consacrarea europeană a proiectului TM2023.
 
 
Din interviul exclusiv apărut în Revista Orizont, nr. 11 din 2020:

„Rolul unei universități comprehensive trebuie să fie de vector cultural pentru regiune. Acest proces se realizează în parteneriat și prin strategii commune cu principalii actanți din societate, prin activități externe/ exterioare universității. Universitatea trebuie să aibă un centru cultural deschis, așa cum se întâmplă în numeroase locuri din Occident, unde se „externalizează” actul cultural spre societate. Bazându-mă pe ceea ce am făcut în ultimii ani și pe proiectele noastre din viitorul imediat, reafirm cu tărie ceea ce am spus în debutul discuției noastre: la Universitatea de Vest din Timișoara, cultura e capitală!”

Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul de Reziliență și Redresare, discutat la Cotroceni. Pe ce vrea Guvernul să cheltuiască fondurile de urgență de la Comisia Europeană

Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), potrivit documentului în lucru obținut de Edupedu.ro, document discutat azi la Cotroceni de președintele Iohannis, premierul Orban și ministrul fondurilor europene Boloș. Această sumă înseamnă 3,45% din totalul fondurilor obținute de România în negocierile de la Bruxelles, din programul NextGenerationEU, fonduri de 30,4 miliarde de euro. Documentul obținut de Edupedu.ro este o variantă de lucru a autorităților, putând suporta modificări.

În valoare de 30,444 miliarde euro Planul Național de Recuperare și Reziliență este structurat pe două părți și anume reformele și investițiile, și aceste părți sunt structurate la rândul lor în 3 piloni și 12 domenii de intervenție.

Educația face parte din Pilonul II “Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului”, pilon care are un buget alocat în valoare de 6,500 mld euro, respectiv un procent de 19,69% din totalul valorii bugetului. O altă componentă legată de Educație este cea a digitalizării, pentru care sunt propuse fonduri de 250 de milioane de euro. Împreună, cele două tipuri de proiecte – infrastructură și digitalizare – ar aduce Educației investiții de peste 1,3 miliarde de euro, adică 4,28% din totalul fondurilor alocate României prin programul NextGeneration EU

Inteligenți sau educați? Mituri legate de rolul inteligenței generale în prezicerea performanței școlare a elevilor din România – cercetătorul Dacian Dolean

Evaluarea inteligenței elevilor a fost întotdeauna un subiect de interes pentru unii dintre părinții și profesorii din România. Raționamentul din spatele acestui interes este că elevii ”deștepți” ar avea o rată de succes mai mare la școală, iar inteligența generală ar reprezenta un factor hotărâtor în evoluția elevului. Dacă un elev nu se descurcă bine la școală, se ridică uneori problema dacă elevul este suficient de ”deștept” pentru școala sau clasa respectivă. Unii sunt tentați să zică ”Asta este! Este prost! N-ai ce face!”, sugerând că elevul nu este educabil. Iar dacă o elevă ia o notă mare și se laudă că nici nu a deschis cartea, atunci evident că acest lucru e posibil doar din cauză că eleva e ”deșteaptă”, nu-i așa?

În evaluarea cadrelor didactice și a elevilor punem în continuare accentul pe vârfurile clasei (pe copiii ”deștepți”) și recompensăm profesorii pe baza numărului de olimpici. Cum altfel să ne putem mândri dacă nu cu copiii ”deștepți” care aduc medalii și diplome? De aceea, unii sprijină (mai mult sau mai puțin vocal) ideea evaluării inteligenței elevilor pentru a permite comasarea elevilor ”deștepți” în centre de excelență (sau clase de elevi supradotați) și cea a elevilor cu performanțe slabe în clase sau școli speciale.

Aceste tipuri de raționamente sunt înrădăcinate în cultura noastră. Ele sunt ancorate în sistemul nostru de valori, un sistem de valori care nu pare să aprecieze întotdeauna rolul pe care educația de calitate îl are asupra dezvoltării elevilor. Un sistem de valori clădit în timp fără o bază științifică solidă. Un sistem de valori bazat pe ce auzim de la alții (sau pe baza a ce mesaje citim pe Facebook), nu pe baza adevărurilor științifice pe care le-am citit critic sau cercetat independent. Din păcate, aceste tipuri de raționamente s-au dovedit a fi mituri, care tind să supraestimeze rolul inteligenței și să subestimeze rolul și impactul educației de calitate asupra evoluției școlare a elevilor.De unde știm asta?

În ultimii ani am implementat o serie de studii longitudinale care ne-au ajutat să înțelegem mai bine valoarea testelor psihologice și educaționale aplicate elevilor cu scopul de a prezice evoluția lor școlară. Unul dintre aceste teste a fost Matricile Progresive Raven, probabil cel mai popular test care evaluează capacitatea de a gândi logic și a rezolva probleme apărute în situații noi (inteligența fluidă non-verbală). Acest test conține mai multe figuri geometrice și câte un spațiu liber. Elevul evaluat răspunde alegând o figură (din mai multe opțiuni) care se potrivește spațiului liber.

Aceste tipuri de teste sunt folosite în cabinete psihologice pentru a estima inteligența copiilor. Uneori, ele sunt folosite pentru a plasa copiii care au performanțe scăzute în școli speciale, pe principiul că inteligența măsurată cu aceste teste este un predictor puternic al evoluției școlare a copiilor.

Ministerul Educaţiei începe centralizarea informatizată a diplomelor de Bac

Ministerul Educaţiei şi Cercetării iniţiază demersuri pentru a asigura evidenţa centralizată a diplomelor şi a certificatelor din sistemul preuniversitar, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Monica Cristina Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării, a dispus începerea demersurilor pentru a se realiza o evidenţă informatizată a actelor de studii din învăţământul preuniversitar.   

Astfel, în sistemul informatic, baza de date a Ministerului Educaţiei şi Cercetării va fi interconectată cu Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A. (CNIN-SA), care va tipări actele de studii completate cu datele absolvenţilor, inclusiv cu fotografia candidatului. Prin această interconectare a bazei de date, vor fi tipărite actele de studii aferente examenului de bacalaureat, certificărilor profesionale, precum şi actele aferente examenului naţional de definitivare în învăţământ.    Mai mult decât atât, prin crearea acestui mecanism, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va avea o evidenţă informatizată a actelor de studii la nivel central.    „În 2016, când eram secretar de stat în Ministerul Educaţiei, am realizat o analiză privind interconectarea bazei de date cu Imprimeria Naţională pentru tipărirea unor diplome de bacalaureat, analiză finalizată cu tipărirea diplomelor de bacalaureat de către CNIN-SA cu datele absolvenţilor preluate din baza de date a platformei informatice SIIIR. Din păcate, următoarele guverne nu au considerat o prioritate în a avea o evidenţă centralizată a actelor de studii şi au abandonat iniţiativa”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educaţiei şi cercetării. 

Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază - oficial guvernamental

Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră, a declarat, joi, consislierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din subordinea Guvernului.
“1 din 4 tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră. Soluţii există, iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici. Prin specificul său, acest tip de educaţie poate fi integrat cu succes inclusiv în curriculumul tehnic, de specialitate, din învăţământul profesional şi tehnic în domeniul agricol. Dacă generaţia tânără, care s-a dovedit a fi foarte receptivă, va îmbrăţişa principiile dezvoltării durabile cât mai devreme, atunci noua abordare va contribui definitoriu la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi la formarea unei societăţi durabile şi sustenabile, dezideratul nostru al tuturor”, a susținut Borbely la evenimentul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în Învăţământul Profesional şi Tehnic, domeniul agricol.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că învăţământul în sistem dual este soluţia realistă şi cu rezultate imediate pentru formarea unei forţe de muncă calificate în agricultură, “în vederea revigorării învăţământului profesional şi tehnic agricol”.
 

Adolescenții față cu dezinformarea: 7 liceeni despre fake news

Luna.doc e un festival de film ajuns la a șasea ediție, care stă de vorbă cu liceeni despre teme arzătoare, la ordinea zilei. În anii anteriori, festivalul s-a plimbat prin licee din toată țara și a discutat cu tinerii despre ecologie, drepturile femeilor și organizare comunitară. Anul ăsta, festivalul e online, iar liceenii încearcă să se descurce cu școala – fie tot pe internet, fie în școli despre care nu știe nimeni cât vor mai rămâne deschise. În toiul discuțiilor despre scenarii SF fataliste, precum răspândirea coronavirus prin 5G și ascensiunea politică a grupării conspiraționiste de extremă dreapta QAnon, 2020 e anul perfect în care festivalul să le vorbească adolescenților din România despre fake news, manipulare și informare corectă. 

Exact asta se întâmplă, prin 8 documentare selectate în programul festivalului, care pot fi văzute pe net până pe 10 noiembrie. Dar nu-i doar atât: echipa Bloc Zero, care organizează festivalul, mai pune la dispoziția elevilor și profesorilor și o cercetare sociologică, despre sursele din care se informează tinerii români (realizată de Monica Stroe și Sebastian Țoc, de la Științe Politice/SNSPA) și un ghid de informare corectă, scris anume pentru zoomeri, de foarte tânărul jurnalist Andrei Petre. (Pentru că e un instrument care se adresează direct Generației Z, îl avem și-n format video, mai jos. Spoiler: conține Selly, Trump și, desigur, Covid.)

În ciuda unor opinii conform cărora „tinerii din ziua de azi” (ok, boomer) sunt blazați și dezinteresați de tot, în afară de propriile persoane, selfie-uri și smartphone-uri, toți liceeni cu care am stat de vorbă sunt conștienți de știrile lumii în care trăiesc. Fie au descoperit singuri că internetul nu-i chiar un paradis al adevărului, fie le-a atras atenția școala. Pentru Denisa Gheorghiu (17 ani, Tulcea), internetul și școala sunt indisolubil legate, acum în pandemie. „Am început să folosim mai mult platformele online și acele informații false ne debusolează, ne încurcă.”

Liv Stüttgen (16 ani, Sibiu) îmi spune că i se pare normal ca oamenii de vârsta ei să știe că pe internet există manipulare. „Dacă cunosc eu mai multe lucruri pe tema acestui subiect, pot să dau mai departe, ca să încerc să-i apăr și pe cei din jur.” Spune că în mod cert s-a întâlnit și ea cu fake news, pe care poate nici nu le-a perceput ca atare. Unii tineri, zice ea, nu știu să cearnă prin oceanul de știri false, pe subiecte pe care nu sunt îndeajuns de documentați, și le iau de bune. Îmi dă drept exemplu știrile din politică, pe tema căreia nu toți tinerii au fost educați suficient, nici acasă, nici la școală. „Nu interpretăm bine ceea ce se-ntâmplă și rămânem cu opiniile celor din jur. Nu ne putem forma singuri opinii, pentru că așa am fost educați.” O secondează Răzvan Fîntîneanu (18 ani, Zimnicea), care spune că n-ar vrea să fie unul dintre cei care dau informații false mai departe. „Îmi place ca atunci când vorbesc despre ceva sau mă interesează ceva să știu lucrurile așa cum sunt, nu cum mi le spune cineva sau cum ar vrea cineva să arate.” 

Amalia Bodac (Lugoj, 18 ani), zice că, născându-se în 2002, simte că a trăit toată viața în era mass-media. A învățat la Educație civică în gimnaziu că presa e „a patra putere în stat”, însă când a mai crescut și a ajuns să observe fenomene precum campania agresivă online pentru alegerile prezidențiale din Statele Unite, și-a dat seama că internetul s-a transformat într-un instrument de dezinformare. Și Raul Peterlin (18 ani, Bistrița) e conștient de neajunsurile înformării online (de altfel, el însuși e redactor la un site local de știri, ObservatorBN). Pentru el, știrile false pornesc de la titlurile fabricate, exagerate sau tendențioase, însoțite de imagini șocante în thumbnail. Explicația lui e că jurnaliștii care scriu astfel de știri o fac „dintr-o foame de vizualizări pe care nu cred că o poate acoperi o scuză ulterioară. Se încearcă tot timpul să se manipuleze, să se scotocească în absolut orice, pentru a descoperi un anumit senzațional – care nu există.”

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Link-uri utile

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: 
Parter (clădirea rectoratului)
Tel:
 +40(0)256.592.303
E-mail: 
verde@e-uvt.ro

Copyright © 2018 verdeMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională