Revista presei
16 aprilie 2020
Orban: Anul şcolar va fi încheiat. Dacă după 15 mai lucrurile vor fi în regulă, putem să dăm drumul la activitatea şcolară
- republica.ro
Premierul Ludovic Orban a anunţat marți seara că toţi elevii şi studenții vor încheia anul şcolar în această vară. Dacă lucrurile decurg bine, după 15 mai, elevii vor putea reveni la cursuri, a spus prim-ministrul Orban la Realitatea Plus.
„Anul şcolar va fi încheiat. Adică elevii îşi vor da toate examenele care se dau la sfârşit de an. La fel, studenţii îşi vor da toate examenele. Încercăm, sigur, dacă după 15 mai lucrurile vor fi în regulă, putem să dăm drumul la activitatea şcolară”, a declarat, marţi seară, la Realitatea Plus, premierul Ludovic Orbvan, scrie News.ro.
Șeful Guvernului a spus că profesorii vor trebui să se mobilizeze după vacanţa şcolară să intensifice predarea online până când se vor putea redeschide şcolile.
„De asemenea, trebuie să fie pregătite examenele care se dau cu cea mai mare seriozitate”, a mai spus premierul.
60% dintre profesori resimt acut stresul generat de lipsa unor ghidări privind adaptarea curriculei la predarea online
- edumanager.ro
În urma unui chestionar aplicat comunității de profesori SuperTeach, 60% din cei aproape 1.100 de respondenți au subliniat nivelul ridicat de stres cauzat de perioada de izolare socială. Mai mult, în condițiile în care peste 88% au continuat să predea online, peste 75% dintre profesori nu au primit niciun fel de ajutor sau ghidare din partea conducerii școlii sau a autorităților locale în privința metodelor de lucru la care să apeleze sau platformelor pe care să le folosească în această situație excepțională.
Ca urmare, peste 60% dintre profesorii chestionați folosesc platformele pe care le consideră ei adecvate atât pentru adaptarea materiilor pe care le predau pentru mediul online, cât și pentru comunicarea cu elevii. Pentru aceasta, pe de o parte au contat puterea și deschiderea lor către noile tehnologii, iar pe de altă parte barierele logistice (necesitatea de a se ocupa și de familie în această perioadă, lipsa accesului la internet/tehnologie). Profesorii sunt îngrijorați și de dificultățile pe care le întâmpină copiii în a accesa tehnologia și internetul, doar 32% dintre ei înregistrând o prezență la cursurile online de peste 75%.
”Nevoia bruscă de a adopta tehnologia, în contextul în care nu este o soluție unică recomandată pentru toți profesorii, iar profesorii se văd nevoiți să găsească soluții cu resursele proprii, este considerat de către aceștia bulversant, atât pentru ei, cât și pentru copii“, punctează Adina Nica, consultant cercetare și strategie la compania de cercetare Open-I Research.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a realizat un plan de acţiune, în 25 de paşi, pentru un răspuns cât mai eficient al sistemelor de învățământ din lume în vreme de pandemie
Iniţiativa organizaţiei internaţionale vine după ce specialiştii din educaţie au realizat că lipsa de acţiune cauzată de comunicare ori infrastructura deficitară produc efecte în multe țări.
După ce, în urmă două săptămâni, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a publicat un raport pentru a vedea cât de pregătite sunt ţările să facă faţă provocărilor aduse de criză, acum, organizaţia a întocmit un plan cu sugestii care pot fi aplicate în orice stat pentru îmbunătăţirea sistemului de educaţie în vremuri de criză.
Sunt 25 de propuneri venite de la OECD.
Lucrul care ar putea să ajute cel mai mult şcolile în perioada aceasta este să aibă alcătuite echipe de lucru formate din părinţi, profesori şi specialişti în IT.
Apoi, trebuie să existe comunicare în cadrul grupului de lucru ori de câte ori este cazul şi să fie definite principiile care să stea la baza strategiei de răspuns: precum protejarea sănătății elevilor, a profesorilor şi continuarea procesului de învățare.
De asemenea, este important ca Ministerul Educaţiei, prin cadrele didactice, să stabilească ce trebuie învăţat în perioada în care orele se ţin la distanţă.
În România, aproape 500.000 de copii nu au acces la platforme moderne de învăţare, aşa că acestora autorităţile trebuie să le asigure sprijin cu prioritate. Dacă există unităţi de învăţământ în care măsurile luate dau rezultate, este important ca şcolile să îşi împrumute modelele de bune practici.
Studiu EY: Liderii de business privesc dincolo de criza si configureaza noi planuri de fuziuni si achizitii
- business24.ro
Liderii mediului de afaceri se concentreaza pe gestionarea efectelor imediate ale COVID-19 asupra lanturilor de aprovizionare, veniturilor si profitabilitatii. Totodata, ei isi regandesc alocarile de capital si planurile de fuziuni si achizitii (M&A) pentru perioada post-criza, se arata in cea de-a 22-a editie a studiului EY Global Capital Confidence Barometer (CCB22).
Aproape trei sferturi (73%) dintre respondentii studiului EY, derulat in randul a peste 2.900 de directori executivi din 45 de tari, preconizeaza ca pandemia de COVID-19 va avea un impact puternic asupra economiei globale prin perturbarea lanturilor de aprovizionare si scaderea consumului. In acelasi timp, directorii executivi isi reevalueaza modelele operationale ca reactie la criza.
Oprirea activitatii in multe parti ale lumii a scos la lumina vulnerabilitatile din lanturile de aprovizionare ale multor companii, peste jumatate dintre acestea (52%) luand masuri pentru a modifica actuala configuratie si 41% investind in accelerarea automatizarii.
Avand in vedere ca aproape jumatate dintre liderii de afaceri de la nivel global (49%) au raportat chiar si inainte de actuala criza marje de profit similare sau mai mici decat cele de acum doi ani, aproape toate companiile (95%) se asteapta la scaderi suplimentare ale marjelor odata cu incetinirea economiei globale.
SNSPA este pregătită să treacă integral admiterea 2020 în sistem online
- edumanager.ro
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative va organiza înscrieri online pentru admiterea la studii universitare de licenţă şi la studii universitare de masterat, pe website-ul oficial al admiterii la SNSPA, admitere.snspa.ro.
Potrivit unui comunicat transmis marţi AGERPRES, “în baza autonomiei universitare şi a legislaţiei în vigoare, SNSPA va organiza online şi selecţia candidaţilor, în situaţia în care restricţiile impuse de pandemia de COVID-19 se vor prelungi şi după data de 15 mai 2020”.
“SNSPA este pregătită să treacă integral admiterea 2020 în sistem online, dacă starea de urgenţă şi/sau cerinţele de distanţare socială vor continua şi după 15 mai 2020. (…) Toate detaliile privind înscrierea şi admiterea la programele de studii ale SNSPA vor fi anunţate în cursul lunii mai 2020”, precizează sursa citată. AGERPRES
Cum şi de ce a scăzut coeficientul de inteligenţă al românilor în ultimii 30 de ani - STUDIU
Înapoierea sistemului de Educaţie şi migraţia masivă a creierelor de după anii 90 au dus la o scădere accentuată a performanţelor cognitive ale românilor până la nivelul pe care-l aveam după Al Doilea Război Mondial, arată un amplu studiu cu privire la evoluţia scorurilor de inteligenţă din România
Un studiu cu privire la evoluţia scorurilor de inteligenţă, realizat pe 12.000 de români, arată că după anii 89-90, atunci când nivelul înregistrat de ţara noastră a fost cel mai mare, a urmat o perioadă de scădere accentuată ce ne-a dus la nivelul pe care-l aveam după Al Doilea Război Mondial. Bazat pe analiza Efectului Flynn, ce presupune o creştere constantă de la o generaţie la alta a scorurilor înregistrate la testele de inteligenţă, autorii studiului, profesorii Dragoş Iliescu şi George Gunnesch-Luca, susţin că declinul accentuat înregistrat la începutul anilor 90 coincide cu subfinanţarea sistematică a sistemului de Educaţie din România la care se adaugă migraţia creierelor din societatea noastră. Cea mai mare creştere, între anii 1967-1977 Studiul a plecat de la datele culese timp de 16 ani din testele aplicate pe 12.000 de români, născuţi pe parcursul a 80 de ani. Prcatic, oamenii testaţi au fost născuţi de-a lungul a 80 de ani. Astfel, media creşterii nivelului de IQ în România este de 3,4 puncte pe deceniu, peste media internaţională care e de 3 puncte la fiecare deceniu. Perioada de 80 de ani este împărţită în şapte generaţii, începând cu anii 1928 – 1945, prima generaţie post-război, apoi generaţiile Boomer-ilor, care cuprind românii născuţi între anii 1946 şi 1954 şi generaţia „late boomers”, a celor născuţi între ’55-’67, apoi generaţia decreţeilor, între ’67-’77, urmată de perioada târziu comunistă între ’78-’89, generaţia revoluţiei 1990-1995 şi în final generaţia democrată, 1995-contemporaneitate. Analiza datelor arată că cea mai mare creştere înregistrată a fost între anii 67-77, datorată în special politicilor de alfabetizare desfăşurate de regimul comunist care a dus profesori la sate şi a avut o politică de finanţare a procesului de educaţie.
