Revista presei
14 septembrie 2020
Mircea Mihăieș, profesor universitar UVT, premiat de Uniunea Scriitorilor. Pentru „O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei”
- stiridetimisoara.ro
Regulile de predare online: Profesorii pun note fără să mai ceară acordul părinților / Elevii primesc absențe, dacă nu participă la orele online / Este interzisă înregistrarea cursurilor / Părinții pot participa la ore, dacă elevii sunt minori
- edupedu.ro
Suntem în cel mai bun moment de a reporni sistemul de învăţământ de cel puţin trei decenii încoace
- adevarul.ro
Câteva dintre amintirile mele cele mai dragi despre primele săptămâni din septembrie se leagă de începutul şcolii. Nu cred că am avut vreodată vreun sentiment de îngrijorare faţă de începutul şcolii; în fond, deocamdată era încă vacanţă, iar de pregătiri se ocupau alţii: familia, de rechizite, manuale şi alte lucruri de care aveam nevoie, iar de restul, şcoala.
Principala mea grijă era să învăţ. Mai erau şi alte griji, dar la şcoală uitam de ele. Această generaţie de copii nu se întreabă doar dacă matematica de anul ăsta e mai grea decât cea de anul trecut. Ei îşi pun problema dacă sala de clasă va fi sigură pentru ei şi familiile lor. Dacă vor avea tablete sau alte dispozitive pe care să înveţe. Anul acesta, şcoala nu va mai fi pentru ei un loc al experienţelor împărtăşite, ci un loc în care vor veni cu teamă. Se vor feri, cu bună ştiinţă, să se apropie de profesori sau de cei mai apropiaţi prieteni. În aceste condiţii, învăţarea însăşi, menirea fundamentală a şcolii, este ameninţată. Acesta este cel mai dificil moment prin care trece învăţământul din întreaga lume de la ultimul război încoace. Cred că cel mai bun lucru pe care îl putem face acum este ca toţi aceia care pot contribui în mod semnificativ la restartarea şcolii româneşti să o facă fără să mai stea pe gânduri.
Nu banii sunt acum cea mai mare problemă. Avem la dispoziţie fonduri europene nerambursabile, bani care nu trebuie înapoiaţi, pentru susţinerea şcolilor şi a elevilor. Organizaţia pe care o conduc, World Vision România, le oferă asistenţă tehnică acelor şcoli din comunităţile defavorizate unde suntem prezenţi care doresc să obţină finanţare pentru a cumpăra tablete, echipamente de protecţie şi containere mobile. Le punem acestor şcoli la dispoziţie întregul sprijin al experţilor noştri pentru folosirea sistemului electronic guvernamental My SMIS, prin care potenţialii beneficiari pot aplica pentru finanţare. Sprijinim deja copiii din satele româneşti, dăruindu-le o primă tranşă de dispozitive pentru învăţământul digital: peste 4.000 de tablete şi laptopuri, la care se adaugă 21 de table interactive donate şcolilor. Am lansat săptămâna trecută şi un apel naţional către companii şi persoane fizice pentru strângerea urgentă de fonduri în scopul achiziţionării de tablete pentru aproape 3.500 de copii săraci care trăiesc în medii defavorizate, care nu deţin calculatoare sau tablete pentru şcoala online şi nici nu intră în calculele Ministerului pentru alocarea de astfel de dispozitive. Elevii respectivi învaţă în aproape 200 de unităţi de învăţământ amplasate în 30 de comunităţi aflate în zonele galbene şi roşii – conform datelor epidemiologice, unităţi care vor începe cursurile exclusiv în sistem online. Poate nu pare mult pentru cei care ne citesc, dar o tabletă cu cartelă poate fi „paşaportul” unui copil spre educaţie anul acesta… Tot în zilele care urmează derulăm intervenţii de urgenţă în beneficiul comunităţilor rurale sărace, acolo unde multe produse esenţiale lipsesc sau sunt greu de găsit. Vom dona aproximativ 20.000 de măşti, 5.000 de perechi de mănuşi, 400 de combinezoane, 400 de kituri complete de igienă, gel dezinfectant pentru mâini, precum şi dezinfectant pentru suprafeţe. Pentru noul an şcolar, ne-am propus să susţinem 6.600 de copiii şi 100 de profesori din 80 de comunităţi nevoiaşe de la sate şi 27 de şcoli şi 6 grădiniţe pentru renovări şi reabilitări în regim de urgenţă. Fiecare dintre noi poate face ceva. Ştiu că multe alte organizaţii neguvernamentale lucrează în aceste zile fără oprire la proiecte concrete de sprijinire a şcolilor, a profesorilor, a elevilor, a copiilor cu nevoi speciale – cărora în actualul context este imperativ să li se acorde o atenţie specială – şi tot aşa, mulţi oameni inimoşi care fac fiecare câte ceva la care se pricep bine, ca să dea o mână de ajutor. Într-un fel, toate astea mă bucură. E un început bun. E trist că a fost nevoie de închiderea şcolilor timp de două luni ca să constatăm cu toţii că învăţământul e o componentă vitală a unei societăţi moderne, dar cred că de acum putem privi înainte, la ce avem de făcut. Şi sunt o mulţime de lucruri de făcut! Pandemia a revelat, ca la un orologiu brusc oprit din funcţionare, un mecanism ruginit şi cu piese lipsă: mai nimic nu merge cum trebuie, la nivel de sistem, în şcoala românească. Peste tot e ceva de reparat şi, cel mai adesea, de schimbat din temelii.
Ce efecte pe termen lung are școala online
- europalibera.org
Anul școlar demarează cu multe incertitudini, iar mutarea unei părți a cursurilor în online pune mari semne de întrebare cu privire la calitatea acestora.
În jur de 5.000 de unități de învățământ, din cele 18.000 din România, încep, luni, anul școlar fie exclusiv online, fie în sistemul hibrid- online-prezență fizică la școală-, potrivit Ministerului Educației și Cercetării. Școala online a luat educația românească pe nepregătite, iar măsurile de distanțare socială și igienă suplimentare le-au dat bătăi de cap directorilor de școli și profesorilor.
„Situația acum este incomparabil mai bună decât a fost în martie-aprilie”, a declarat, pentru Europa Liberă, Șerban Iosifescu, directorul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Cu toate acestea, lucrurile sunt departe de a sta foarte bine, iar costurile, pe termen lung vor fi pe măsură.
Școala pe internet pare greu de făcut în România în condițiile în care aproape peste 40% dintre elevi nu au participat la cursurile online din anul școlar precedent, conform unui studiu World Vision. Cauzele sunt multiple: de la lipsa accesului la Internet, la lipsa tabletelor sau a dispozitivelor electronice cu care să se poată conecta la platforme, uneori lipsa cunoștințelor necesare pentru a putea accesa platformele online sau chiar nepriceperea profesorilor în materie de folosire a dispozitivelor electronice.
Medic infecționist: Profesorii cu boli cronice trebuie să poarte măști cu filtru, nu chirurgicale sau improvizate
- rfi.ro
Avizele cerute părinților de la medicii de familie nu sunt necesare decât în cazul copiilor aflați la început de ciclu școlar sau celor care suferă de boli cronice, a anunțat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Potrivit acestuia, părinții nu vor mai fi presați de timp, ei avand la dispoziție mai bine de o săptămână pentru a face rost de adeverințele medicale.
Există o serie de măsuri sanitare de care trebuie să țină cont unitățile școlare. De exemplu, vorbim despre un metru distanță între elevi. Însă sunt clase cu 30 – 35 de copii. Copiii din clasele primare vor începe școala față în față. Este greu de crezut că ei vor sta cu măștile tot timpul. De asemenea, s-a spus că unde nu va fi posibilă distanțarea vor fi puse acele despărțitoare. Cât de eficiente sunt?
Monica Anisie: 263 de școli vor începe cursurile în scenariul roșu / 106 cadre didactice spitalizate la nivel național
- hotnews.ro
Cum vor fi întâmpinați, luni, elevii la școala smart din comuna Ciugud
- universul.net
Uniunea Scriitorilor din România, mesaj de solidaritate cu laureata Premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici
- rfi.ro
“Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă întreaga solidaritate cu laureata Premiului Nobel pentru Literatură (2015), Svetlana Alexievici, în aceste momente când libertatea ei şi a colegilor ei din opoziţia democratică din Belarus este grav ameninţată. Marele prestigiu al scriitoarei, dublat de forţa curajului ei civic, în calitatea de membră a prezidiului Consiliului de coordonare a opoziţiei din Belarus, o transformă pe Svetlana Alexievici, acum, când e hărţuită zilnic şi ameninţată cu detenţia, într-o emblemă a spiritului liber”, precizează un comunicat de presă transmis sâmbătă de Uniunea Scriitorilor și citat de Agerpres.ro. Potrivit sursei citate, Svetlana Alexievici este “una dintre cele mai puternice voci care nu ezită să afirme că ţara ei trebuie să iasă dintr-un sistem totalitar, opresiv şi să intre în rândul statelor democratice”.
“Am trăit noi înşine în comunism, ceea ce ne face cu deosebire sensibili la importanţa respectării libertăţilor fundamentale ale omului. Valorile pentru care luptă Svetlana Alexievici sunt şi valorile noastre”, se mai arată în comunicat. În vârstă de 72 de ani, Svetlana Alexievici este autoarea unor cărţi despre Cernobîl, războiul din Afganistan şi prăbuşirea Uniunii Sovietice, fiind ultimul lider al opoziției din Belarus care nu a fost arestat sau nu a plecat din țară.
Ambasadorii din România, Lituania, Suedia, Cehia, Austria și alte state europene au mers pe 9 septembrie acasă la Svetlana Alexievici, membru al Consiliului de Coordonare al opoziţiei din Belarus, pentru a preveni o eventuală arestare a acesteia. ”Am primit informații că persoane necunoscute sună la apartamentul Svetlanei Alexievici, probabil reprezentanți ai serviciilor secrete sau poliției”, a declarat ambasadorul Lituaniei în Belarus, Andrius Pulokas, explicând de ce diplomații au ales să facă bloc în apărarea scriitoarei.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro