Revista presei

13 octombrie 2020

Comisia Europeană înăsprește regulile împotriva COVID-19 după ce comisarul pentru Educație a fost confirmat pozitiv cu coronavirus

Comisia Europeană înăspreşte regulile interne în scopul prevenirii răspândirii COVID-19, după ce comisarul european pentru inovaţie, cercetare, cultură, educaţie şi tineret Mariya Gabriel a anunţat sâmbătă că a fost testată pozitiv la COVID-19 în urma unui al doilea test efectuat după ce fusese în contact cu o persoană infectată din echipa sa, informează luni politico.eu.

Şedinţele speciale la care iau parte membri ai cabinetelor comisarilor europeni şi personal din serviciul juridic şi secretariat consacrate pregătirii propunerilor ce urmează a fi dezbătute în Colegiul comisarilor europeni se vor desfăşura online, a afirmat duminică Eric Mamer, purtător de cuvânt al Comisiei.

Reuniunile săptămânale între cabinetele comisarilor europeni se vor desfăşura tradiţional, dar vor fi limitate la şefii de cabinet, alţi funcţionari din Comisia Europeană participând în regim de videoconferinţă.

Se închid restaurante și baruri în interior, săli de cinema, teatre, în Timișoara și alte 26 de localități din Timiș, din cauza Covid-19

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), întrunit în ședință extraordinară, luni, 12 octombrie, a emis o hotărâre prin care se iau măsuri de limitare a răspândirii Covid-19 la nivelul unor localități unde rata de infectare a depășit 1,5 la mia de locuitori. Sunt 27 de localități în această situație, printre care și Timișoara. Hotărârea intră în vigoare de marți, 13 octombrie. Girocul și alte trei localități cu rata de infectare peste 3 la mia de locuitori nu intră în carantină.

CJSU transmite că se suspendă activitatea cinematografelor, activitatea cu publicul a instituțiilor de spectacole precum și organizarea de concerte și evenimente culturale în aer liber pentru o perioadă de 14 zile în unitățile administrativ teritoriale unde a fost depășit pragul de 1,5/1000 de locuitori.

Studiu: coronavirusul poate supravieţui 28 de zile pe anumite suprafeţe precum telefoanele mobile sau bancnotele

Cercetători australieni au ajuns la concluzia că SARS-CoV-2 poate supravieţui până la 28 de zile pe anumite suprafeţe, precum telefoanele mobile sau bancnotele. Coronavirusul la originea actualei pandemii de Covid-19 supravieţuieşte cu atât mai mult cu cât mediul în care se află este întunecat şi răcoros, mai spun specialiştii Agenţiei ştiinţifice naţionale australiene.

La 20°C, SARS-CoV-2 este „foarte rezistent” pe suprafeţe netede precum telefoanele mobile. Acolo, ca şi pe sticlă, oţel sau bancnote din polimer, coronavirusul poate supravieţui şi 28 d ezile, adică 4 săptămâni. La 30°C, perioada de supravieţuire scade la 7 zile iar la 40°C ea nu mai e decât de 24 de ore. Pe suprafeţe mai poroase tip bumbac, virusul a trăit mai puţin – 14 zile la temperaturile cele mai joase, doar 16 ore la cele mai ridicate.

Comparativ cu cercetările precedente care arătau că virusul poate supravieţui până la 4 zile pe suprafeţe lise, actualul studiu demonstrează că perioada e „mult mai lungă”, notează Journal of Medical Virology.

Directorul centrului australian de prevenţie a bolilor Trevor Drew a emis totuşi unele rezerve cu privire la felul în care s-a realizat experienţa de mai sus. In primul rând pentru că testele s-au făcut în absenţa unei expuneri la o lumină ultravioletă, lucru care ar fi putut altera repede virusul. Pe de altă parte, umiditatea a fost menţinută la 50% ştiut fiind că o umiditate mai mare este nefastă noului coronavirus.

In fine, Agenţia ştiinţifică naţională australiană notează că SARS-CoV-2 se propagă mai ales prin aer. Cu alte cuvinte, persoanele contaminate sunt mult mai contagioase decât suprafeţele, oricare ar fi acestea, netede sau nu. Studiul poate totuşi explica de ce, chiar dacă nu mai există persoane contaminate, chiar dacă ţara este considerată eliberată de virus, epidemia poate reveni.

Un nou focar de Covid-19 în Timiș, la Universitatea de Vest Timișoara. Zece focare în județ

Direcția de Sănătate Publică Timiș anunță apariția unui nou focar de Covid-19, la Universitatea de Vest din Timișoara. Au apărut cazuri noi și în focarele deja existente în județ, 11 la Penitenciarul Timișoara.

A apărut un nou focar de Covid-19 la Universitatea de Vest din Timișoara, unde au fost depistate cinci cazuri de Covid-19, (patru angajați și o studentă) conform DSP. Au apărut șase cazuri în plus în focarul de la Zoppas Sânnicolau Mare, trei cazuri la Centrul de Recuperare Neuropsihiatrică Timișoara și 11 cazuri în plus la Penitenciarul Timișoara.

Deși reprezentanții DSP nu fac publice numele unităților private unde au apărut aceste cazuri, TION le-a aflat pe surse și vi le comunică:

Focarele de Covid-19 din Timiș:

UNITATE ECONOMICĂ SÂNNICOLAU MARE (Zoppas) – 83 cazuri confirmate – Focar în supraveghere
CENTRUL DE RECUPERARE ȘI REABILITATE NEUROPSIHIATRICĂ TIMIȘOARA- 7 cazuri confirmate – Focar în supraveghere.
SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ PENTRU COPII “L.ȚURCANU” TIMIȘOARA – 15 cazuri confirmate – Focar în supraveghere
UNITATE ECONOMICĂ GHIRODA (Hella) – 6 cazuri confirmate – Focar în supraveghere
UNITATE ECONOMICĂ TIMIȘOARA (Acellum) – 34 cazuri confirmate – Focar în supraveghere
FIRMĂ DE CONSTRUCȚII PRIVATĂ LUGOJ (Cona Mep) – 42 cazuri confirmate – Focar în supraveghere.
UNITATE ECONOMICĂ DUMBRĂVIȚA (Rus Savitar) – 21 cazuri confirmate – Focar în supraveghere.
ORGANIZAȚIE NEGUVERNAMENTALĂ TIMIȘOARA (Salvați Copiii) – 5 cazuri confirmate – Focar în supraveghere.
PENITENCIARUL TIMIȘOARA – 20 cazuri confirmate – Focar în supraveghere
UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA – 5 cazuri confirmate – Focar în supraveghere.

Conducerea inspectoratului școlar timișean are în vedere resuscitarea activității de mentorat în sistemul de învățământ

Într-o societate în care acordăm din ce în ce mai puțină atenție calității, în pofida faptului că o proliferăm la nivel teoretic în toate arealurile de activitate, nu putem avea pretenția dezvoltării unei paradigme a valorilor. Din acest punct de vedere, extrapolând la nivelul sistemului de învățământ românesc, nu este de mirare că mult-așteptatele rezultate de creștere a performanțelor în acest areal întârzie să apară. În mod paradoxal, deși importanța rolului pe care profesorul îl are în desfășurarea și finalitatea actului educațional este incontestabilă, în România accentul cade nu pe formarea propriu-zisă a acestuia într-un mod coerent, ci pe munții de hârtii (diplome, atestate, fișe de evaluări etc.), cu care trebuie să se acopere pentru a-și justifica instruirea continuă, multe dintre ele obținute doar pentru a bifa cerințele din caietul de sarcini. Or aceste obligații formale redundante, fără o acoperire în planul practic, se răsfrâng asemeni fenomenului de difracție asupra abilităților profesionale reale pe care trebuie să le posede cadrele didactice, nereușind să atingă obiectivul stabilit.

Proaspăt ieșit de pe băncile facultății, unde accentul cade pe instruirea educabilului din punct de vedere al însușirii cunoștințelor teoretice și mai puțin pe latura pedagogică și cea practică, odată ajuns la catedră profesorul întâlnește un context situațional debusolant. Școala românească nu are exercițiul asigurării integrării cadrului didactic debutant în spațiul educațional cu care intră în contact. Lipsa experienței în predare, noul loc de muncă, politicile interne mai mult sau mai puțin formale ale școlii, dar și cerințele în ceea ce privește componentele activității de instruire a elevilor reprezintă o necunoscută în ecuația acomodării noului-venit în instituția de învățământ în care urmează să-și desfășoare activitatea. Nu întâmplător, în țările cu politică educațională performantă, dezvoltarea profesională inițială, dar și continuă a cadrelor didactice se axează pe conceptul de mentorat. În astfel de sisteme educaționale, școlile – cele mai implicate în definirea nevoilor și priorităților în vederea dezvoltării profesionale – răspund cerințelor specifice ale profesorilor, acordându-le sprijin atât la începutul carierei, cât și pe parcurs. Acest sprijin este oferit de către specialiști profesioniști, profesori calificați sau chiar directori de școală, denumiți mentori, pentru că se știe că de felul în care sunt pregătiți dascălii și de motivația lor pentru actul didactic se leagă rezultatele pe care le vor obține elevii.

PIAȚA MUNCII - Sondaj PwC: 80% dintre companii spun că lucrul la distanță este noua normă pe piața muncii

Majoritatea companiilor (80%) participante la sondajul global PwC ”The future of remote work” arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, iar peste 53% spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens. Din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020, potrivit unui comunicat de presă.

Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%).

”Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice”, spune Daniel Anghel, Partener, PwC România.

UE - În Franța, o studentă din 20 spune că a fost violată, una din 10, agresată sexual

Cifre alarmante în învăţământul superior francez! Potrivit unui studiu realizat de Observatorul studenţesc al violenţelor sexuale şi sexiste, o studentă din 20 spune că a fost violată iar una din 10 afirmă că a fost victima unor agresiuni sexuale.

Violurile şi violenţele sexuale sunt puse de cele mai multe ori pe seama „efectului de turmă” dar şi a alcoolului sau a lipsei de educaţiei a tinerilor. Iată ce reise din ancheta publicată luni de Observatorul studenţesc al violenţelor sexuale şi sexiste comise în învăţământul superior.

Cifrele – 5% din femei violate, 11 procente agresate sexual – sunt alarmante. La care se adaugă şi 5% dintre bărbaţi care spun că au fost agresaţi sexual.

Violenţele sunt comise de cele mai multe ori seara sau la sfârşit de săptămână, în afara campusului universitar. Faptele sunt comise de cele mai multe de studenţi. „Adesea, autorii sunt deci apropiaţi sau cunoscuţi de victime” precizează autorii anchetei.

Observatorul la originea anchetei s-a creat în mai 2019 cu obiectivul afişat de a a evalua amploarea fenomenului. A fost trimis on-line, pe internet, un chestionar unor studenţi şi studente din 50 de universităţi franceze, şcoli pregătitoare, mari şcoli, şamd. S-au primit înapoi aproape 10.400 de răspunsuri, trei sferturi de la femei. „Chiar dacă metoda aleasă a fost concepută şi validată de un grup de lucru interprofesional, această anchetă rămâne înainte de toate o iniţiativă studenţească” precizează autorii.

Premiul Nobel pentru Economie a fost acordat americanilor Paul R. Milgrom şi Robert B. Wilson

Premiul Nobel 2020 pentru Economie a fost acordat, luni, americanilor Paul R. Milgrom and Robert B. Wilson pentru “îmbunătăţirile aduse teoriei licitaţiei şi invenţiilor referitoare la noile formate ale licitaţiei”.

Noile formate ale licitaţiei reprezintă “un exemplu minunat” al modului în care cercetările de bază pot ulterior genera invenţii de care va beneficia societatea. Laureaţii din acest an, Paul Milgrom şi Robert Wilson, de la Universitatea Stanford, au studiat cum funcţionează licitaţiile. De asemenea, ei au folosit cunoştinţele dobândite pentru a schiţa noi formate ale licitaţiei pentru bunuri şi servicii care sunt dificil de vândut în mod tradiţional, cum ar fi frecvenţele radio. Au beneficiat de descoperirile lor vânzătorii, cumpărătorii şi plătitorii de taxe din întreaga lume, precizează nobelprize.org.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Economie a fost câştigat de economiştii Abhijit Banerjee, Esther Duflo şi Michael Kremer pentru că “au introdus o nouă abordare pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale. Cercetările lor au îmbunătăţit considerabil capacitatea noastră de a lupta împotriva sărăciei globale, care este acum un domeniu de cercetare înfloritor”, scrie Agerpres.

Fiecare premiu este însoţit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Abonare revista presei UVT

Link-uri utile

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: Parter (clădirea rectoratului)
Tel: +40(0)256.592.303
E-mail: verde@e-uvt.ro