Revista presei

13 noiembrie 2020

Conferințele „LA UVT Cultura este Capitală” - Ambasadori la UVT - MEXICUL ASTĂZI

Conferința LIVE aici:
 
Universitatea de Vest din Timișoara continuă să deruleze activități și proiecte cu deschidere spre internaționalizare.
 
Seria de conferințe „Ambasadori la UVT” revine și în acest an academic, de această dată online, dar cu prezența unor diplomați de marcă din întreaga lume.
 
Primul eveniment LIVE „Ambasadori la UVT” l-a avut ca invitat pe Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Mexicului în România, E.S. Dl. José Guillermo Ordorica Robles, care a susținut un dialog alături de prof. univ. dr. Silviu Rogobete, pe tema „Mexicul astăzi”.
Originar din Ciudad de Mexico, E.S. Dl. José Guillermo Ordorica Robles și-a început cariera diplomatică în 1993, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Mexicului, urmând ca în 2017 să fie desemnat Ambasador al Mexicului în România.
Cu o bogată experiență diplomatică (Consul în McAllen și El Paso – Texas, Boise – Idaho SUA, Director al misiunii diplomatice „Casa de México” în cadrul „Cité Internationale Universitaire de Paris”, Franța, precum și delegat al Mexicului în multiple foruri internaționale), Dl. Ordorica Robles a avut și un parcurs academic complex, în calitate de conferențiar la numeroase universități din Mexic.
 

Platformă de informare şi consiliere privind pericolele pe internet pentru copii

Salvaţi Copiii a lansat o campanie al cărei obiectiv este de a aduce în atenţia părinţilor principalele riscuri din mediul online care îi vizează pe copii şi pune la dispoziţie platforma www.farafrica.ro, un serviciu on-line de informare şi consiliere pe această temă.

Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii, în perioada pandemiei au crescut pericolele pe internet pentru copii, 42% declarând că s-au confruntat cu o situaţie dificilă.

Conform studiului “Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiilor din România”, realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, trei din 10 copii spun că au petrecut zilnic mai mult de 6 ore pe internet în perioada pandemiei, în timp ce cele mai des întâlnite riscuri online au fost dependenţa de internet (54,1%), ştirile false (39,5%) şi cyberbullying-ul (25,8%).

“Pentru a îi ajuta pe copii să depăşească aceste obstacole şi pentru a veni în sprijinul lor, precum şi cel al părinţilor, Organizaţia Salvaţi Copiii lansează campania ‘Creştem o generaţie fără frică’. Obiectivul campaniei este acela de a aduce în atenţia părinţilor principalele riscuri din mediul online care îi vizează pe copii, de a le oferi sfaturi practice şi resurse care să îi ghideze, dar şi de a le arăta că nu trebuie să se descurce singuri. Chiar şi cei mai conectaţi la mediul online dintre părinţi au la rândul lor temeri şi incertitudini, se găsesc uneori în situaţii pe care nu ştiu cum să le gestioneze şi apelează la sfaturile specialiştilor”, precizează Salvaţi Copiii.

Organizaţia menţionează că pe platforma www.farafrica.ro se găsesc sfaturi utile, resurse, mesajele transmise de susţinătorii campaniei, precum şi modalităţile prin care părinţii pot contacta psihologii şi specialiştii liniei de consiliere ctrl_AJUTOR.

 

UE - Comisia Europeană: Trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România

Comisia Europeană a publicat pe 12 noiembrie Monitorul anual al educaţiei şi formării în care este subliniat că trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România.

Monitorul analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre.

Referitor la situaţia din România este arătat că au fost depuse „unele eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a îngrijirii preşcolarilor şi pentru consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice”.

În pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor/ studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale.

Un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce priveşte competenţele de bază. Asigurarea educaţiei şi formării de calitate şi relevante pentru piaţa muncii reprezintă în continuare o provocare majoră.

Contextul socio-economic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor/ studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari.

Anul acesta, Monitorul se axează în special pe predarea şi învăţarea în era digitală.

Criza provocată de noul coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente. 

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Sunt încântată de faptul că educaţia digitală este tema principală a Monitorului educaţiei şi formării din acest an, raportul emblematic al Comisiei privind educaţia în Europa. Considerăm că este necesar să aducem schimbări profunde în educaţia digitală şi ne angajăm să sporim alfabetizarea digitală în Europa. Recent, Comisia a propus un pachet de iniţiative, inclusiv noul Plan de acţiune pentru educaţia digitală 2021-2027, care va consolida contribuţia educaţiei şi formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus şi va contribui la construirea unei Europe digitale şi ecologice”.

În ciuda investiţiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educaţiei şi formării, persistă disparităţi mari, atât între ţări, cât şi în interiorul lor.

Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generaţie de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulţi dintre ei nu-şi dezvoltă competenţele digitale la un nivel suficient. În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15% din populaţia de elevi dispun de competenţe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.

Studiu: România se află sub media europeană la consumul de droguri în rândul adolescenţilor

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a finalizat Studiul în şcoli privind consumul de alcool, tutun şi droguri ilicite în România – ESPAD 201. Potrivit rezultatelor, comparativ cu media europeană, consumul de droguri de-a lungul vieţii  în rândul adolescenţilor (care au consumat cel puţin o dată în viaţă) este mai mic în România, pentru toate categoriile de droguri ilicite analizate.


Pentru realizarea studiului internaţional, sunt colectate date comparabile privind consumul de substanţe, utilizarea internetului şi practicarea jocurilor de noroc în rândul elevilor europeni cu vârste între 15 şi 16 ani, pentru a urmări tendinţele de la nivelul ţărilor participante, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.  

 

Până în prezent, în cadrul proiectului au avut loc şapte valuri de colectare de date, România participând în 6 dintre acestea, datorită ANA, carre implementează componenta naţională a acestui studiu şi  furnizează cele mai recente informaţii privind caracteristicile şi dimensiunea consumului de droguri în rândul elevilor de 16 ani.    Studiul este deosebit de important pentru evaluarea situaţiei, monitorizarea tendinţelor, identificarea priorităţilor, planificarea şi evaluarea politicilor de răspuns pentru această categorie de populaţie, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale Antidrog.

Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază - oficial guvernamental

Unul din patru tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră, a declarat, joi, consislierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din subordinea Guvernului.

 

“1 din 4 tineri din România nu munceşte şi nu studiază, cifre îngrijorătoare pentru ţara noastră. Soluţii există, iar investiţiile în educaţia pentru dezvoltare durabilă pot contribui la schimbarea acestor statistici. Prin specificul său, acest tip de educaţie poate fi integrat cu succes inclusiv în curriculumul tehnic, de specialitate, din învăţământul profesional şi tehnic în domeniul agricol. Dacă generaţia tânără, care s-a dovedit a fi foarte receptivă, va îmbrăţişa principiile dezvoltării durabile cât mai devreme, atunci noua abordare va contribui definitoriu la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi la formarea unei societăţi durabile şi sustenabile, dezideratul nostru al tuturor”, a susținut Borbely la evenimentul Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă în Învăţământul Profesional şi Tehnic, domeniul agricol.

 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus că învăţământul în sistem dual este soluţia realistă şi cu rezultate imediate pentru formarea unei forţe de muncă calificate în agricultură, “în vederea revigorării învăţământului profesional şi tehnic agricol”.

 

“În acest mod, şcoala vine într-un parteneriat cu agenţii economici, cu fermierii, cu procesatorii, în aşa fel încât elevii acestor forme de învăţământ să beneficieze de o pregătire practică cât mai solidă. Aceasta ar urma să se desfăşoare în ferme, în fabrici de procesare lapte, carne, legume, care activează pe piaţă în relaţii economice şi juridice cu alte firme sau ferme în care se lucrează cu tehnologie din anul 2020. Astfel, la finalul cursurilor, absolvenţii acestei forme de pregătire de învăţământ dual vor avea suficiente competenţe cu care să-şi găsească un loc de muncă încă din primele zile după absolvire, iar acea diplomă va fi acoperită de competenţe reale. Ştiu că există şi o dorinţă a fermierilor şi a procesatorilor de a intra în acest parteneriat pentru învăţământ dual, pentru că agricultura şi industria alimentară românească au mare nevoie de personal calificat şi responsabil”, a declarat Oros.

Analiză The Guardian. După criza financiară trecută a fost nevoie de un deceniu pentru ca șomajul în rândul tinerilor să revină la un nivel normal, afectându-le vârsta la care își întemeiază familii, nivelul general al veniturilor și chiar fertilitatea medie a națiunilor europene. Există riscul repetării acestei greșeli.

În urmă cu un deceniu, criza financiară mondială a lăsat urme profunde asupra generației de tineri de atunci, iar în Europa șomajul în rândurile lor a persistat ani de zile. Acum, criza Covid-19 amenință să facă același lucru cu cei care au mai puțin de 25 de ani. Cu toate acestea, niciunul dintre liderii Franței, Italiei sau Spaniei și nici președintele Comisiei Europene nu au spus nimic despre acest fenomen.

În timpul crizei financiare, rata șomajului în rândul tinerilor din SUA a crescut de la aproximativ 10% la 19%, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut de la 16% la 26%. Abia în 2018, rata șomajului celor care au sub 25 de ani a revenit la nivelul din 2008, în UE, pe medie, dar în Grecia, Spania și Italia nici în 2019 nu ajunsese sub acel nivel.

O altă creștere majoră a șomajului în rândul tinerilor, provocată acum de pandemie ar putea dura, de asemenea, un deceniu sau mai mult, iar primele semne sunt deja vizibile: șomajul în rândul tinerilor s-a dublat în SUA, iar în Europa a crescut de la 15% la peste 17% în primele două trimestre ale anului 2020. În același interval, șomajul în rândul celor de peste 55 de ani a scăzut, de fapt.

Unele țări precum Spania sau Croația au fost afectate mai grav. De fapt, șomajul în rândul tinerilor spanioli a crescut de la 32% la aproape 40%, în timp ce în Marea Britanie a urcat de la 11% la aproape 14%. Cu Europa aflată în al doilea lockdown, riscul este ca aceste cifre să se crească rapid în continuare.

 

Dar șomajul în rândul tinerilor are efecte pe termen lung, căci cei care rămân șomeri în tinerețe își pierd optimismul și tind să câștige mai puțin pe tot parcursul vieții. De asemenea, ei părăsesc casa părintească și își întemeiază o familie mai târziu. În medie, italienii părăsesc casa părinților doar la vârsta de aproximativ 30 de ani și în corelație cu acest fenomen este și o scădere a ratei de fertilitate, printre cele mai scăzute din Europa.

Până în prezent, factorii de decizie europeni au oferit un sprijin fiscal și monetar impresionant, ca răspuns la pandemie, iar Comisia Europeană a promis că 22 miliarde de euro din fondul de recuperare al UE vor fi folosite pentru ocuparea forței de muncă tinere. O astfel de finanțare este totuși mică pentru cele trei milioane de șomeri tineri din Uniune.

Pe de altă parte, închiderea școlilor afectează în special copiii care au părinți cu o medie a instrucției mai mică și care nu pot suplini deficiențele predării online. Multe țări europene plătesc acum un preț mare pentru încetineala cu care au implementat digitalizarea școlilor și chiar a universităților. De exemplu, multe școli germane, după mai bine de jumătate de an de la declanșarea pandemiei, încă nu au sisteme de predare online adecvate.

Acum Europa se împrumută masiv pentru a-și proteja firmele și structurile economice, dar dacă vrea să rămână competitivă, va trebui să investească mult mai mult în tineri decât o face în acest moment.

ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos

Link-uri utile

Ne găsești și aici:

Contact

Adresa: Bd. V. Pârvan 4, Timişoara 300223, Timiş, România
Locație: 
Parter (clădirea rectoratului)
Tel:
 +40(0)256.592.303
E-mail: 
verde@e-uvt.ro

Copyright © 2018 verdeMI – Departamentul de Comunicare, Identitate și Imagine Instituțională