Revista presei
13 august 2020
72,5% dintre școlile cu laboratoare au conexiune la internet, iar Ministerul Sănătății nu a finalizat Ghidul cu reguli sanitare / Plus: Ministerul va încheia protocol cu Google România și Microsoft România pentru softuri educaționale gratuite în școli
- g4media.ro
40% dintre tinerii români locuiesc cu părinții. În țările nordice, tinerii se mută din casa părintească cel târziu la 22 de ani
- biziday.ro
În 2019, ponderea tinerilor între 25 și 34 de ani care încă locuiau cu părinții a variat în statele membre ale UE de la mai puțin de 10% în Danemarca (4%), Finlanda (4,8%) și Suedia (5,7%), până la mai mult mai mult de jumătate în Slovacia (56,4%), Grecia (57,8%) și Croația (62,0%).
În cazul României, bărbații pleacă din casa părintească, în medie, la scurt timp după ce împlinesc 30 de ani, în timp ce femeile înainte de a împlini 26 de ani.
Vârsta medie la care tinerii din UE au părăsit casa părintească, în 2019, a fost de 26,2 ani.
Tinerii suedezi au plecat cel mai devreme din casa părintească, înainte de a împlini vârsta de 18 ani, urmați de danezi, la puțin după ce împlinesc 21 de ani, iar finlandezii înainte de a împlini 22 de ani. De asemenea, au plecat de acasă înainte de vârsta de 25 de ani estonienii (22,2 ani), francezii (23,6 ani), nemții și olandezii ( 23,7 ani).
La polul opus, tinerii din Croația și Slovacia au rămas cel mai mult timp cu părinții. Au plecat de acasă în medie la vârsta de 31,8 ani, respectiv 30,9 ani. Italienii, bulgarii și maltezii au locuit cu părinții până la 30 de ani.
În aproape toate statele membre ale UE, femeile au plecat din casa părintească mai devreme decât bărbații. Singura excepție a fost Luxemburgul (20,3 ani pentru femei, comparativ cu 20 de ani pentru bărbați).
Orban: În şcoli este clar că va fi necesar portul măştii pentru elevi, cât şi pentru profesori sau personalul auxiliar
- news.ro
Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, în Parlament, că în şcoli va fi necesar portul măştii pentru elevi, pentru profesori şi pentru personalul auxiliar, iar acolo unde este nevoie să fie montate despărţitoare de plexiglas în clase.
“În şcoli este clar că va fi necesar portul măştii pentru elevi, cât şi pentru profesori sau personalul auxiliar. Acolo unde e nevoie, să fie despărţitoare de plexiglas în clase, pentru respectara distanţării. Şcolile trebuie pregătite cu dezinfectanţi la dispoziţia elevilor şi cadrelor didactice”, a declarat Ludovic Orban.
El a precizat că aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet.
“Legat de învăţământul online, am analizat situaţia, aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet şi împreună cu ANCOM, operatorii de telefonie mobilă şi reprezentanţii autorităţilor locale vom găsi soluţii pentru a realiza conectarea tuturor şcolilor la internet. De asemenea, MEN a purtat discuţii cu furnizori de soluţii şi va exista posibilitatea de acces gratuit la platformele de educaţie. Google şi Microsoft au pus la dispoziţie ajutor”, a explicat premierul.
El a mai declarat că au fost încheiate procedurile pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete.
“Am încheiat procedurile pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete. E vorba de 200.000 de laptopuri pentru care asigurăm finanţare. Alocăm o sumă de bani şi pentru decontarea autorităţilor locale pentru achiziţia cisternelor sanitare, acolo unde se asigură apă curentă. Pentru a creşte calitatea actului educaţional online am organizat şi sunt organizate în continuare activităţi de creştere a competenţelor digitale a cadrelor didactice de predare online”, a mai afirmat Orban.
EDITORIAL / Matei Vișniec - Ficţiuni politice de vară (1): Ultimul arbore din România
- dilemaveche.ro
Tăierea ultimei parcele de pădure primară din România trecu aproape neobservată în vara anului 2043. Întreaga presă a vechiului continent fu preocupată de lucruri infinit mai urgente, în special de noua Federaţie a prosperităţii creată de Germania, Polonia, Rusia şi Ucraina pe ruinele prăbuşirii Uniunii Europene.
Totuşi, cotidianul francez Le Figaro publică un articol intitulat „Românii şi-au tăiat şi ultimul arbore…” Nimeni, însă, în Franţa, nu mai acorda atenţie evenimentelor din ţările Europei de Răsărit. De zece ani, francezii erau preocupaţi exclusiv de consecinţele Frexit-ului şi de proiectul constituirii unei Uniuni a ţărilor din sud în jurul unei Franţe devenite suverană şi independentă. Cine să acorde deci atenţie unei astfel de ştiri, legată de despădurirea totală a României, cînd francezii tocmai se obişnuiau să folosească din nou francul, italienii lira, germanii marca şi spaniolii peseta?
Săptămînalul Le Courrier International publică totuşi un dosar despre consecinţele pe care deșertificarea Carpaţilor, în România şi Ucraina, le-ar putea avea asupra încălzirii atmosferei pe continentul european. Dar nici acest dosar nu avu nici un ecou asupra opiniei publice europene, preocupată mai ales de faptul că ultimul vaccin creat împotriva COVID-29 se dovedise şi el a fi un eşec, la fel ca şi toate celelalte din 2021 încoace.
Între grijile legate de mutaţiile pe care le înregistra de 23 de ani coronavirusul, reorganizarea geopolitică a Europei, retragerea ultimului soldat american de pe continentul european, desfiinţarea Alianţei Atlantice şi semnarea unui acord securitar cu Rusia şi cu China, abia dacă un european dintr-un milion dădu atenţie acestui fapt divers: că România nu mai avea păduri.
ABONARE - Dacă ai primit Revista Presei UVT din bunăvoința unui prieten și ai regăsit aici informații utile, te poți abona oricând accesând link-ul de mai jos
- uvt.ro