Revista presei
12 februarie 2020
Numărul virozelor în rândul elevilor, preșcolarilor și cadrelor didactice din Timiș se apropie de 4000
- tion.ro
În Timiș, numărul virozelor a ajuns la 3878 în rândul elevilor, preșcolarilor și cadrelor didactice. În cel mai vestic județ al țării, 126 de elevi și preșcolari au fost diagnosticați cu gripă până marți, 11 februarie.
Conform reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean, în Timiș sunt, luni, 11 februarie, 939 preșcolari cu infecții respiratorii (viroze), 2901 de elevi și 38 de cadre didactice. Tot în Timiș, 39 de preșcolari sunt diagnosticați cu gripă, dar și 87 de elevi.
Când cazurile de gripă au început să se înmulțească s-a dispus efectuarea triajului epidemiologic în fiecare dimineață, în școli și grădinițe.
Humanitas Timișoara: Miercurea de știință cu Mădălin Bunoiu. Cernobîl, între realitate și ficțiune
- ziuadevest.ro
Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra proliferării conținutului pornografic infantil găzduit în România
- edupedu.ro
Dintre cele 2.713 cazuri raportate în 2019 către Organizația Salvați Copiii, prin platforma de raportare esc_ABUZ, 1.594 reprezintă materiale ce înfățișează abuz sexual asupra copiilor. Cele mai multe dintre victime au vârsta mai mică de 10 ani, anunță Salvați Copiii, într-un comunicat remis Edupedu.ro. Organizația atrage atenția că numărul este în creștere față de anul precedent, când au fost raportate 1.813 cazuri, în 1.182 dintre rapoarte fiind identificat conţinut pornografic infantil.
În 2019, într-o proporție covârșitoare, și anume un procent de 90%, victimele sunt de gen feminin, procent care se menține similar cu cel din anii precedenți.
În ceea ce privește vârsta victimelor, 12% reprezintă rapoarte care înfățișează copii cu vârsta aproximativă de până în cinci ani, 73% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta aproximativă între 6 și 10 ani, 13% victime cu vârsta între 11-15 ani, iar două procente victime cu vârsta peste 16 ani. 35 dintre victimele înfăţişate în materiale aveau vârsta sub un an.
Materialele identificate sunt trimise de specialiștii Salvați Copiii către Inspectoratul General al Poliției Române, unde sunt investigate, urmărind eliminarea conținutului de pe internet, dar și identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor. În funcție de fapta lor, fie ea producere, deținere, achiziționare, stocare, expunere, promovare sau distribuire, agresorii riscă pedeapsa cu închisoarea de la 2 la 7 ani, aceasta putând crește în funcție de forma agravantă.
“Această formă de abuz în mediul online este una insidioasă, cu efecte psiho-emoționale pe termen lung. Oamenii înțeleg pericolul pe care acest tip de conținut îl reprezintă și sunt dispuși să ne sprijine pentru identificarea și eliminarea sa din mediul online. Vom continua să colaborăm cu autorităţile pentru a reduce fenomenul imaginilor cu abuz sexual asupra copiilor și pentru sprijinirea tuturor copiilor care sunt victimele oricărui tip de agresiune pe internet.”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizației Salvaţi Copiii România.
Consiliul Local Timişoara obligă restaurantele şi cafenelele să aibă meniuri în cel puţin două limbi, în aşteptarea turiştilor care vor vizita Capitala Culturală Europeană în 2021
- news.ro
Autorităţile din Timişoara au luat o măsură menită să vină în sprijinul turiştilor ce vor sosi în acest oraş, având în vedere că în anul 2021 este Capitală Europeană a Culturii. Astfel, toate cafenelele, restaurantele şi localurile din Timişoara sunt obligate să prezinte meniurile în două limbi: română şi engleză. Condiţia este obligatorie atunci când acestea vor solicita acordul de funcţionare de la primărie.
Modificarea ar fi una în avantajul unităţilor de alimentaţie publică oricum, crede primarul Nicolae Robu, pentru că, în acest fel, ele ar fi mai atractive pentru clienţi.
„Evident că este şi în interesul lor să aibă prezentare în două limbi. Engleza rămâne o limbă reprezentativă în toată lumea. Noi trebuie să dăm acordul comercial şi vom cere să aibă meniul în două limbi”, a declarat Nicolae Robu.
Consilierii locali au decis ca, în perioada următoare, să stabilească şi un nou set de reguli pentru localurile din Timişoara, pentru ca în anul 2021 turiştii care ajung aici să beneficieze de cele mai bune servicii.
Concurs de proiecte 2020: sprijin pentru inițiativele civice ale tinerilor
- rfi.ro
Concursul se adresează organizațiilor de tineret din România, ONG-urilor – asociații, fundații și federații, înregistrate în România, conduse de tineri și în interesul tinerilor, precum și asociațiilor franceze consacrate prin legea 1901 care colaborează cu ONG-uri românești.
Proiectele prezentate trebuie să propună acțiuni inovatoare și colective pentru una dintre tematicile următoare:
- educație despre democrație și gândire critică
- construcție europeană
- dezvoltarea unei conștiințe ecologice
- dialog între generații
- artă și implicare politică.
Concursul de proiecte are două părți: inițiative civice și organizarea unui hackaton civic, urmând ca un candidat să aleagă doar una dintre ele.
Se va acorda prioritate proiectelor care iau în considerare preocupările pentru egalitatea de gen.
Durata de implementare a proiectelor în România trebuie să fie de maximum un an.
Inițiativele civice selecționate vor primi o finanțare din partea Institutului Francez din România și al Ambasadei Franței cu o valoare cuprinsă între 2 000 și 5 000 euro, în funcție de necesități.
Candidaturile trebuie trimise până la data de 25 februarie 2020 (inclusiv).
Un juriu format din trei experți va delibera la mijlocul lunii martie.
Procesul edituri versus Bookster aminteşte de începuturile Amazon şi ridică o întrebare importantă: Cum facem să nu mai fim ultimii din Europa la consumul de carte?
- zf.ro
În timp ce românii sunt ultimii din Europa la consumul de carte, aflăm astăzi în ZF că zece edituri, printre care Polirom, Rao Distribuţie, Nemira şi Humanitas, au dat în judecată Bookster pentru concurenţă „neloială”.
Biblioteca pentru corporatişti – aşa cum e cunoscută – este învinovăţită pentru că modelul lor operaţional, prin care oamenii pot împrumuta cărţi, ar reduce apetitul de achiziţie.
Modelul adoptat de Bookster este simplu: companiile plătesc abonamente care pornesc de la 4 euro pe lună, iar angajaţii pot împrumuta titluri gratuit. Faptul că angajaţii împrumută cărţi gratuit i-a adus aviz de bibiliotecă publică de la Guvern.
Printre cei acuzaţi în cadrul procesului se numără şi Ministerul Culturii, pentru că i-a acordat Bookster acest aviz.
O altă nemulţumire a editurilor ţine de faptul că Bookster îşi cumpără „marfa” de la librării online şi offline, şi nu de la edituri.
În acelaşi timp, Bookster susţine că plăteşte autorii pentru fiecare carte pe care o împrumută cititorilor.
În timp ce rămâne la latitudinea justiţiei să spună cine are dreptate şi cine nu, problema ridică totuşi o întrebare şi mai mare: într-o ţară în care Eurostat spune că doar 6,5% dintre români cumpără cel puţin o carte pe an, oare problema principală a pieţei este Bookster?
Oare nu o colaborare între jucătorii vechi şi noi ai pieţei ar putea impulsiona cititul per total? Şi pentru că nu e treaba businessurilor să impulsioneze cititul voi spune altfel: dacă impulsionezi cititul, impulsionezi consumul la nivelul întregii pieţe. Un om care închiriază o carte şi o citeşte ar putea să revină la ea sau să o cumpere pentru a o face cadou.
Din ce putem vedea pe site-ul Bookster, lucrează cu 958 de companii, are peste 105.000 de titluri şi a realizat până acum peste 3,2 milioane de împrumuturi. Iar asta înseamnă că lumea citeşte.
