Revista presei
11 noiembrie 2019
Rectorul UVT, Marilen Pirtea, a participat la Conferința Inițiativei Central Europene organizată la Roma -Italia
- ziuadevest.ro
Ca membru al delegației României la Inițiativa Central Europeană, prof. univ. dr. Marilen Pirtea a participat, la acest final de săptămână, la Conferința Inițiativei Central Europene (ICE), organizată la Roma -Italia.
Evenimentul este dedicat dezbaterilor despre căile de dezvoltare a infrastructurilor pentru afaceri mai competitive în Europa Centrală.
”Cooperarea dintre parlamentele statelor membre ICE este importantă pentru cele 17 state membre. Dimensiunea parlamentară, alături de cea guvernamentală și de cea economică, este poziționată ca unul dintre cei trei piloni ai ICE. De-a lungul anilor, cooperarea parlamentară a suferit un proces de transformare și dezvoltare, oficializat odată cu adoptarea Regulamentului de procedură al Dimensiunii Parlamentare a ICE, în 2016”, a explicat Pirtea.
Iniţiativa Central Europeană (ICE) este o formă flexibilă de cooperare regională, care reuneşte 9 state membre UE şi 8 state nemembre UE, creată la începutul anilor ‘90: Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Republica Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ucraina, Ungaria.
Proiect UVT: Recuperarea cuprului din sterilul minier ar putea aduce bani pentru protejarea mediului
- dcnews.ro
Cercetători ai Universităţii de Vest Timişoara (UVT) derulează, împreună cu parteneri din Serbia, un proiect de înlăturare a poluării cu cupru din zonele miniere din zona riverană de frontieră, concomitent cu posibilitatea recuperării unor cantităţi însemnate de cupru din sterilul rămas.
Managerul proiectului, prof. univ. dr. Vasile Ostafe, de la Facultatea de Chimie – Biologie – Geografie a UVT, a explicat că acesta este cel de-al doilea proiect dedicat evaluării stării de poluare din România zona frontalieră. ‘Acum vrem să facem şi acţiuni de remediere, chiar dacă sunt doar la nivel de cercetare deocamdată. În România, pentru că minele s-au mai închis, problemele sunt praful şi balastul rezultat în urma activităţilor miniere, spre deosebire de Serbia. Încercăm să vedem cu ce plante rezistente la sol putem stabiliza praful, în Serbia, pentru că apele sunt mai poluate cu cupru şi cu alte metale. Organismul are nevoie de cupru, dar la scară micro, în timp ce în cantitate mare devine periculos pentru ţesutul osos şi ţesuturile moi. Apele care se infiltrează apoi în sol formează un fel de bio-acumulare în plante şi terenul nu poate fi folosit pentru agricultură. Pentru zonele de steril încercăm diverse plante, de la alge la licheni şi plante superioare în etape viitoare’, a detaliat Vasile Ostafe. Cercetătorul a adăugat că în privinţa apelor, pentru că ea este sursa primară poluată, se doreşte intervenţia cu tehnici combinate chimice şi biologice, pornind de la alte deşeuri biologice, chitosan, resturi de la crustacee, ca material de absorbţie.
EVENIMENT / Astăzi se încheie Festivalul Dramaturgiei Naționale de la Timișoara, cu spectacol „Pescărușul”, de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban, prezentat de UNTEATRU București
- radiotimisoara.ro
A doua parte a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festivalul Dramaturgiei Românești, ediția a XXIV-a, dedicată spectacolelor indoor, va avea loc în perioada 3 – 11 noiembrie 2019. FEST-FDR 2019 a debutat în luna iunie cu spectacolele din secțiunea FEST Outdoor.
Secțiunea FDR s-a construit în jurul spectacolului pe text de teatru românesc. Selecționerul Oana Borș a ales titluri care reflectă interesul tot mai crescut al teatrelor și al publicului pentru noua dramaturgie românească.
Secțiunea FEST Indoor propune două spectacole-reper: Pescărușul lui Cehov, în lectura lui Andrei Șerban și Pansion Eden al unui alt regizor celebru – Árpád Schilling. Nu în ultimul rând, FEST Indoor va aduce pe scena Teatrului Național un spectacol inedit, intitulat improShow, un eveniment marcaSubcarpați, creat în cadrul Atelierului Identitate, un proiect al Teatrului Național dedicat anului cultural 2021.
Programul spectacolelor va fi completat de dezbateri interactive pe teme de mare interes și lansări de carte.
Biletele se găsesc la Agențiile de bilete ale Teatrului Național (Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2 și Agenția „Sala 2”, Parcul Civic) începând cu data de 9.10.2019, conform tarifelor afișate. De asemenea, biletele vor putea fi achiziționate și online, pe www.tntimisoara.com.
Ediția 2019 a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festivalul Dramaturgiei Românești este organizată de Teatrul Național din Timișoara, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Primăriei și al Consiliului Local al Municipiului Timișoara, alături de UNITER.
ANTREPRENORIAT / Asistentul universitar care a început în timpul liber un business cu obiecte din piele. Produsele lui ajung să coste chiar şi 700 de euro
- zf.ro
Ce poate face un artist, doctor în arte vizuale şi asistent universitar atunci când vrea să-şi ducă pasiunea la nivel de business? Un răspuns valabil este „un brand de genţi şi accesorii”. Pentru că asta a făcut Ionuţ Marin în urmă cu patru ani. În 2018, în business i s-a alăturat Silviu Ţolu, de profesie fotomodel, care asigură partea de dezvoltare a afacerii. Cum a început însă totul?
Din pasiunea lui Ionuţ Marin pentru lucrătura în piele şi pentru obiectele rezultate din acest meşteşug lua naştere, în 2015, brandul MOTA, o marcă de genţi şi accesorii destinate exclusiv bărbaţilor. Primul model-prototip a fost creat în 2011. Era o geantă de purtat zi de zi, care combina pielea şi metalul. Brandul a fost însă lansat oficial în anul 2015. „Proiectul MOTA a început cu paşi mici şi încă este un business boutique. Folosim tehnici clasice de lucru în piele, fără aparatură complexă, aşa că investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 de euro, însă de atunci au fost investiţi în mod constant bani şi reinvestite profiturile, în materiale (pielea fiind un material scump) şi promovare (prin website, fotografii de produs, campanii de promovare). Per total, după calculele noastre, peste 40.000 de euro”, povesteşte Ionuţ Marin.
PIAȚA MUNCII / Banca Mondiala: Peste 27% dintre romanii cu inalta calificare locuiesc in afara tarii. Raportul "Migration and Brain Drain" 2019
- ziare.com
Peste 27% dintre muncitorii romani care au specializari universitare locuiau in afara tarii in anul 2017, potrivit unui raport al Bancii Mondiale. Cel mai probabil, vorbim astazi de un procent chiar mai mare, tinand cont de cresterea continua a ratelor de emigranti.
Potrivit Raportului “Migration and Brain Drain”, publicat in octombrie 2019 de Banca Mondiala, citat de Edupedu, “migratia persoanelor cu inalta calificare in Europa si Asia Centrala a crescut rapid in ultimele cateva decenii. In Europa de Est si Balcani, schimbarea regimului si intrarea multora dintre aceste tari in Uniunea Europeana a deschis usile Europei de Vest pentru multi tineri profesionisti”.
In Romania, emigratia a crescut cu 287% intre 1990 si 2017, cea mai mara rata a emigratiei fiind inregistrata de segmentul muncitorilor cu inalta calificare. Domeniile care resimt cel mai puternic acest exod al fortei de munca sunt domeniul stiintei si domeniul tehnologiei, se mai precizeaza in raport.
Numarul emigrantilor era de 3,6 milioane in 2017, reprezentand 18,2% din populatia Romaniei.
Conform unui studiu UNESCO recent, cu cat oamenii sunt mai educati, cu atat este mai mare inclinatia lor spre relocare, pentru a castiga mai bine de pe urma calificarii lor, mai noteaza Edupedu.
Dictionarul învățământului profesional
- scena9.ro
Școală profesională, liceu tehnologic, sistem dual. Scurt ghid de înțelegere a învățământului profesional din România.
Odată ce termină clasa a opta, elevii au două opțiuni de a-și continua studiile. Pot alege învățământul cu durata de patru ani – liceul –, pe filieră teoretică, vocațională sau tehnologică, în urma căruia pot merge mai departe către învățământul superior: facultate. Sau pot opta pentru învățământ pe o perioadă de trei ani, cel din școlile profesionale și duale.
Cele mai recente date legate de numărul de elevi care învață în liceele tehnologice apar în ultimul raport privind starea învățământului preuniversitar, publicat în 2018 de Ministerul Educației. În anul școlar 2017-2018, din totalul adolescenților cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, 74,4% mergeau la liceu, iar 31,1% din total erau înscriși la liceele tehnologice.
Iată un scurt ghid despre cum funcționează învățământul profesional din România.
