Revista presei
11 februarie 2020
Modificări importante la legea educației: Transport gratuit pentru elevi; Scade numărul de copii dintr-o clasă 10.02.2020 20:16
- digi24.ro
Senatul a adoptat, în şedinţa plenului de luni, în calitate de for decizional, o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei. Printre modificări se numără, de exemplu, că numărul maxim de elevi în clasele de gimnaziu, liceale şi profesionale se reduce de la 30 la 26.
Propunerea legislativă a întrunit 79 de voturi “pentru” şi 36 de “abţineri”, relatează Agerpres.
Potrivit actului normativ, iniţiat de grup de parlamentari UDMR şi amendat în Comisia de învăţământ a Senatului şi însuşit de plen, în educaţia antepreşcolară vor fi grupe de maximum 8 copii, faţă de 9, cât prevede legea în vigoare, la învăţământul preşcolar grupa are 17 copii, faţă de 20 în prezent, iar în învăţământul primar – 22, faţă de 25.
Actul normativ prevede ca în fiecare unitate de învăţământ să îşi desfăşoare activitatea un psiholog şcolar care să aibă în evidenţă până la 500 de elevi.
O parte dintre elevii din doua scoli de elita din Timisoara ar putea fi mutati. Unii in centru, altii in Calea Aradului
- opiniatimisoarei.ro
Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: Orașele inteligente își potențează viitorul investind în educație
- edupedu.ro
Jumătate dintre tinerii cu vârste între 16 și 34 de ani au planuri serioase de a pleca în străinătate, pentru completare de studii, pentru un job la care aspiră, dar și pentru a se alătura altor români deja aflați în străinătate de mai mulți ani, pentru reîntregirea familiei ori pentru a se integra într-un climat socio-cultural occidental”, avertizează rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara citează date prezentate public de experți ai Centrului de Studii pentru Migrație, condus de Dumitru Sandu.
“Mai multe evaluări academice, cercetări și rapoarte de politici publice arată, în ultimele luni, faptul că statele din zona Noii Europe, aderate la UE după 2004, sunt confruntate cu două fenomene ce evoluează în mod interdependent: este vorba, pe de o parte, de migrația creierelor dinspre estul și sudul Europei către țările din nord și vest, iar pe de altă parte de un accentuat declin demografic în țările estice ale UE. Cu alte cuvinte, exportăm inteligență, pe care o formăm tot mai greu, în condițiile în care tendințele demografice sunt negative, tot mai puțini tineri intrând anual pe porțile liceelor și facultăților din România”, susține Pirtea.
“Însă nu doar autoritățile centrale au un rol important în schimbarea tendinței de migrație a tinerilor bine pregătiți. Autoritățile locale au, probabil, în contextul în care își decid participativ alocările bugetare, un rol ce a devenit deja chiar mai important decât este rolul ministerelor de linie ce administrează programe naționale. Consiliile locale și județene sunt mai apropiate de nevoile cetățenilor din comunitățile locale și facilitează răspunsuri mai apropiate în raport cu aceste nevoi, orientându-și mai corect programele de viitor. Un astfel de efect benefic al deciziilor și politicilor locale se poate vedea și în cazul motivării tinerilor pentru a nu mai pleca în străinătate, în căutarea unui loc de muncă, în căutarea unui stil de viață la alte standarde. Acest efect poate fi observat mai ales în orașele mari, cu bugete publice anuale generoase, dar și în județele ce au rol de lider regional, așa cum este cazul județului Timiș, sau a județelor Cluj sau Iași. În orașele inteligente, care își potențează viitorul prin majorarea alocărilor destinate sectorului educației, tinerii își pot găsi mai multe oportunități pentru a profesa, a-și dezvolta cariera, amânându-și sau chiar renunțând la intențiile de plecare spre alte țări, mai dezvoltate. În seria orașelor ce au adoptat acest salt în politicile publice dedicate viitorului prin educație se află Cluj-Napoca, unde 20% din bugetul public pe 2020 este alocat programelor din sectorul educației, indiferent de natura alocării. Este un caz ilustrativ pentru maniera în care edilii locali văd oportunitatea de a interveni prin bugetare semnificativă în sprijinul sectorului învățământului și programelor educaționale în general, pentru ca să genereze atractivitate pentru tinerii ce astăzi sunt liceeni și studenți, iar orașul să devină mai tânăr, pe termen mediu și lung”, spune Marilen Pirtea
ANTREPRENORIAT - FintechOS, fondata de doi romani, in topul start-up-urilor cu cea mai buna finantare din Europa
- business24.ro
FintechOS, start-up-ul fintech cu cea mai rapida crestere din Europa Centrala si de Est (CEE), se numara printre cele mai bine finantate start-up-uri din Europa, potrivit unui raport publicat recent de CB Insights.
Fondata in 2017 de catre antreprenorii in serie Teodor Blidarus si Sergiu Negut, compania cu sediul la Londra are in prezent clienti in peste 20 de tari pe trei continente, si a inregistrat venituri recurente in 2019 cu 450% mai mari decat in anul anterior.
Teodor Blidarus, CEO si Co-Founder al FintechOS, a declarat: “Am construit FintechOS cu o misiune clara, aceea de a contribui la transformarea industriei financiare. Tehnologia FintechOS le ofera bancilor si companiilor de asigurari instrumentele sa interactioneze cu clientii lor rapid, eficient si intr-o maniera moderna, digitala.
„De ce abandonează studenții după primul an? Daniel David: „Universitățile sunt văzute ca niște școli postliceale”
- citynews.ro
Dacă analizăm majoritatea cazurilor abandonării studiilor universitare ale studenților, acestea nu provin din pricina situației financiare, așa cum ne-am gândi în primă fază. Din contră, multe dintre motive provin din așteptările studenților care nu se pliază cu realitatea pe care aceștia o regăsesc în facultățile la care au fost admiși. Unii dintre aceștia renunță chiar după primul an de studiu, pentru că, spun ei, pur și simplu nu au găsit acele condiții și stilurile adecvate ce țin de învățământ.
„În primul rând trebuie să ne asigurăm că avem laboratoare didactice foarte bine dotate. Continuăm să investim, dar dacă tot vorbim public, așteptăm un program național care poate fi implementat de Ministerul Educației și Cercetării. Nu a mai fost implementat din 2008-2009 un astfel de program. Ia în al doilea rând, am creat un Consiliu Didactic în care profesorii care doresc să-și îmbunătățească abilitățile de predare în această nouă logică, să poată să primească suport. Aștept ca ei să vină cu politici, cu mecanism, o altă viziune. Universitățile de azi sunt văzute ca niște școli postliceale de pe vremea comunismului, deși au trecut atâția ani. Sper să putem depăși această paradigmă veche: ia notițe, astea sunt cunoștințele și le verificăm la examen. Trăim într-o lume modernizată în care nivelul educațional este totuși cel mai bun predictor pentru succesul social”, a declarat profesorul-psiholog universitar, Daniel David.
PORTRET ONLINE - Cercetător român, despre migrația medicilor români și despre copiii cu părinți care emigrează. Câteva concluzii care ar trebui să ne pună pe gânduri
- hotnews.ro
Alina Botezat: Majoritatea temelor mele de cercetare au drept sursă de inspirație problemele cu care se confruntă la un moment dat societatea. Cu cât acestea au un impact mai mare asupra populației, cu atât sunt mai intens reflectate și discutate în media și în spațiul public. Niciodată, în cazul unui cercetător din sfera științelor sociale, ideile de studiu nu apar doar stând în birou și așteptând un ‚Evrika!’
În plus, multe dintre temele pe care le-am abordat au avut la bază și o o oarecare emoție, empatie față de anumite evenimente sau fenomene sociale. Astfel, am studiat ce impact are migrația părinților asupra copiilor care rămân acasă în grija altor persoane, sau fenomenul migrației medicilor, precum și intenția de emigrare în rândul studenților de la medicină. Sau, mai demult, am cercetat cum au afectat măsurile de austeritate, luate în România în 2010, pe angajații din mediul bugetar.
Rep: A fost dificila obtinerea datelor?
Alina Botezat: Oricât de interesantă și actuală ar fi tema de cercetare, lispa datelor sau anumite limitări impuse de calitatea lor sunt principalele probleme cu care se confruntă un cercetător. În cazul meu, unele date le-am obținut ușor, întrucât provin din baze de date care sunt publice, naționale sau internaționale. În schimb, alte date au fost imposibil de accesat întrucât conțineau informații cu caracter personal, iar anonimizarea în vederea utilizării lor în scopuri științifice nu este în sarcina instituției care deține respectivele date. Să vă dau un exemplu: Am fost foarte interesată să am acces la acele cereri pe care medicii le depun în vederea obținerii certificatului de conformitate necesar în procesul de emigrare. Cererile respective conțin informații a căror analiză ne-ar fi putut ajuta să înțelegem mai bine fenomenul migrației medicilor din România. Mi s-a transmis de la Colegiul Medicilor că acele cereri conțin date cu caracter personal, iar anonimizarea lor nu intră în atribuțiile Colegiului Medicilor. Prin urmare, nu puteam avea acces la ele. Majoritatea datelor privind medicii emigranți din România provin din statisticile țărilor de destinație.
Nu știu dacă INS-ului îi revine toată responsabilitatea pentru cantitatea și acuratețea datelor. Mai degrabă aș deplânge o lipsă de unitaritate în metodologiile și standardele de culegere a datelor din diferite instituții publice. Există date la nivel de ministere, școli, autorități publice și alte instituții, dar de multe ori avem dificultăți în accesarea și procesarea lor. O cauză ar fi lipsa de personal specializat în culegerea de date la nivelul acestor instituții. Apoi, poate ar fi nevoie și de norme sau metodologii mai elaborate pentru culegerea datelor, sau de o conectare mai bună între aceste autorități și mediul academic. Un schimb de expertiză între acești factori ar îmbunătăți, cu siguranță, procesele de culegere și prelucrare a datelor.
Rep: Care au fost principalele 3 concluzii ale studiului legat de emigratia parentala?
1) Copiii care trăiesc în familii în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate au performanțe mai bune la școală față de copiii din familiile neafectate de fenomenul migrației.
2) Pe de altă parte, însă, plecarea părinților la muncă în străinătate crește riscul de îmbolnăvire și de înrăutățirie a sănătății mentale în rândul copiilor care rămân în grija, fie doar a unui părinte sau în cea a bunicilor sau altor rude.
3) Cei mai afectați de plecarea părinților sunt fetele și copiii care trăiesc în mediul rural.
