Revista presei
10 iunie 2020
UVT – lider regional al educației academice și cercetării, conform ranking-ului internațional CWUR
- ziuadevest.ro
Universitatea de Vest din Timişoara se situează în topul primelor 6% dintre cele mai bune universități din lume, dintr-un total de 20.000 de universități, potrivit clasamentului internațional făcute de Center for World University Rankings (CWUR) 2020-2021 și publicate, în data de 8 iunie 2020.
UVT a câștigat 74 de poziții față de anul anterior, ocupând acum poziția 1.186 la nivel mondial.
La nivelul universităților din România prezente în acest clasament, UVT ocupă poziția a 4-a, în urcare cu un loc față de clasamentul anului anterior, în condițiile în care doar 11 universități din România au fost incluse în clasamentul care grupează cele mai bune 10% universități din lume.
„Universitatea de Vest din Timișoara confirmă, prin buna clasare în ranking-ul CWUR, postura în care s-a consacrat, aceea de lider regional al educației academice și cercetării din zona de vest a țării. Nu privim acest rezultat ca pe un succes de apogeu, ci ca pe un argument de etapă, căci în lumea universitară realismul prezentului se măsoară mai ales prin intermediul noilor obiective de viitor.
Ca obiectiv strategic, sperăm să ne aliniem între primele trei universități românești clasate internațional, pe baza mai multor criterii de evaluare a activității universitare și poziției în comunitate, alături de universitățile partenere din cadrul celei mai importante coaliții academice din România, „Consorțiul Universitaria”, o platformă a învățământului superior prin care România este prezentă pe poziții meritorii în topurile și clasamentele universitare internaționale”, subliniază rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, președinte în exercițiu al „Consorțiului Universitaria”.
Inegalitate profundă între elevii din mediul rural şi din cel urban. Şansele unei educaţii de calitate depinde de mediu - INFOGRAFIC
- adevarul.ro
Doar 5% dintre elevii din mediul rural ajung să absolve un liceu, dintr-un procent de 32 % care se înscriu la Bacalaureat. Procentele vin în contextul în care mai puţin de 65% dintre elevii din mediul rural au obţinut o medie peste cinci, în vreme ce în mediul urban peste 86% dintre elevi trec de acest prag.
Potrivit unui infografic cu privire la rezultatele şcolare şi inegalitatea din sistemul de educaţie publicat de Monitorul Social – un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România – Rezultatele la cele mai importante examene indică o inegalitate profundă între elevii ce provin din mediul rural şi cei din mediul urban.
Mediul din care provine elevul contează Practic, infograficul arată că şansele de a avea parte de o educaţie de calitate sunt strâns legate de mediul în care se află elevul. „Elevii din mediul rural, în special cei care au urmat ciclul liceal într-o unitate din mediul rural, ajung în numere mult mai mici să susţină Bacalaureatul. Dacă în cazul învăţământului primar şi gimnazial avem în jur de 45% dintre elevi provenind şi studiind în mediul rural, dintre cei care ajung să susţină Bacalaureatul cei proveniţi din mediul rural reprezintă doar 32%, în vreme ce procentul celor ce au absolvit un liceul situat în mediul rural este 5%. Ratele de promovare urmează acelaşi tipar: candidaţii care au absolvit o unitate şcolară din mediul rural au o rată de promovare de sub 42%, în vreme ce în liceele din mediul urban media este cu aproape 30 de puncte procentuală mai mare, depăşind 70%”, se arată într-un comunicat al Monitorului Social. Diferenţa este mai mică, însă în continuare semnificativă, dacă ne uităm la mediul din care provin candidaţii, arată sursa citată. „Astfel, rata de promovare pentru elevii care locuiesc în mediul rural este de aproape 58%, în vreme ce pentru cei din mediul urban este de 74%, cu 16 puncte procentuale mai mare”, potrivit Monitorului Social.
Timișoara Capitală Culturală Europeană ar putea fi amânată
- renasterea.ro
Primarul Timișoarei a venit, astăzi, cu o serie de explicații în ceea ce privește proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană.
„La nivelul Comisiei Europene au fost mai multe runde de discuţii. Ce e de făcut în contextul în care pandemia a încurcat cele trei oraşe Capitale Culturale Europene să se manifeste? Şi a fost o variantă pentru 1 iunie, apoi 1 iulie 2021, o jumătate de an, apoi totul să se amâne cu un an, să se distribuie oraşele, cât mai echilibrat în perioada următoare.
Au fost diverse obiecţii din partea oraşelor, care au fost programate şi au dificultăţi atunci când nu se mai respectă ceea ce a fost stabilit iniţial.
Există și dificultăţi bugetare, şi de altă natură, sunt contracte semnate şi aşa mai departe. Ni s-a cerut şi nouă să fim cât se poate de flexibili şi să agreăm o eventuală amânare a exerciţiului nostru.
Ni s-a recomandat, nimeni nu ne-a obligat, nu e o decizie luată până în momentul de faţă, s-a argumentat că cel mai bine ar fi să se amâne pentru 2023 exerciţiul Timişoarei, deoarece e un loc liber lăsat de un oraş din Marea Britanie, în plus în 2022 vor fi celelalte capitale culturale, un oraş din Ungaria şi unul din Grecia, atunci au spus cei care au lansat diverse idei, că s-ar potrivi ca Timişoara să intre în 2023.
ECONOMIE - Vot de încredere primit de România din partea agenției de rating Standard&Poor's
- rfi.ro
Anunțul agenției Standard&Poor’s înseamnă că România a scăpat de retrogradarea în categoria ”junk”, ceea ce ar fi făcut ca investitorii să ocolească țara.
Decizia este importantă, pentru că în funcție de acest rating autoritățile de la București se împrumută mai scump sau mai ieftin de pe piețele financiare externe.
”Am afirmat ratingul, având în vedere datoria publică şi datoria externă relativ scăzute ale României. Credem că România va avea capacitatea de a absorbi nivelul de deteriorare a economiei pe care îl aşteptăm pentru 2020 (…). Deşi credem că actuala politică fiscală ar putea încuraja deciziile politice de creştere a pensiilor publice în luna septembrie, vedem în continuare riscuri semnificative. Mai exact, peisajul politic şi alegerile din decembrie nu oferă vizibilitate asupra a ceea ce urmează să se întâmple în economie”, se arată în raportul S&P.
UNICEF: Educaţia la distanţă se face, în principal, prin intermediul TV. „Sunt inegalităţi profunde”
- adevarul.ro
Un raport UNICEF referitor la felul în care s-au adaptat sisteme de educaţie din întreaga lume la şcoala online arată inegalităţi serioase preivind accesul la tehnologie. Mai mult de un miliard de elevi sunt afectaţi în continuare de închiderea şcolilor ca urmare a pandemiei de Covid-19.
În 71 de ţări, mai puţin de jumătate din populaţie are acces la internet, se arată în acest raport. Cu toate acestea, 73% din guvernele celor 127 de ţări care raportează date folosesc platforme online pentru a oferi educaţie în perioada când şcolile rămân închise. În ţările raportoare din America Latină şi regiunea Caraibelor, 90% din măsurile luate de autorităţi privind continuitatea învăţării includ platforme online. Potrivit aceleiaşi surse, televiziunea este principalul canal folosit pentru a oferi educaţie la distanţă; trei din patru guverne folosesc televiziunea ca sursă de educaţie pentru copii. Peste 90% din ţările din Europa şi Asia Centrală folosesc televiziunea ca mijloc de învăţare la distanţă; în Asia de Sud, procentul este de 100%. În America Latină şi Caraibe, 77% din ţări oferă programe de educaţie prin intermediul canalelor de televiziune naţionale. Radioul ocupă locul al treilea în clasamentul platformelor cel mai frecvent utilizate în perioada când şcolile sunt închise; 60% din ţările analizate folosesc această metodă.
RESURSE UMANE - Gala HR Club şi-a desemnat câştigătorii în cadrul unei ceremonii virtuale
- revistacariere.ro
A 12-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă în Resurse Umane HR Club a avut loc pe 3 iunie 2020. Desfăşurată în condiţii excepţionale, ca urmare a restricţiilor în vigoare, Gala a reunit organizatorii, candidaţii şi partenerii într-o ceremonie online transmisă în direct pe siteul Asociaţiei şi urmărită de peste 200 de membri ai comunităţii.
Au fost premiate 11 companii dintre cele 32 participante cu 51 de candidaturi. Cum demersul de înscriere în competiţie a avut loc înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, al cărei impact asupra organizaţiilor este resimţit de toată lumea, juriul a avut ocazia să compare nu doar complexitatea proiectelor şi impactul acestora în business, ci şi priorităţile pre- şi post-pandemie pentru funcţiunea de Resurse Umane în general.
Iată, aşadar, lista câştigătorilor Galei HR Club 2020:
- Secţiunea Proiecte de Resurse Umane
- Recrutare şi Selecţie: Orange România, cu proiectul „Wayfinders@Orange”;
- Managementul Performanţei şi al Recompensării: nu s-au acordat premii la această categorie deoarece nu au fost suficiente proiecte înscrise în acest an;
- Formare şi Dezvoltare: Banca Transilvania, cu proiectul „Program de re-skilling pentru angajaţii non-IT din cadrul Grupului Financiar Banca Transilvania”; Holcim România, cu proiectul „REAL” şi Unilever South Central Europe, cu proiectul „Power of Moments”.
- Strategie de Resurse Umane: MOL România, cu proiectul „Transformarea culturală în MOL România”; Raiffeisen Bank, cu proiectul „Chatbot HR” şi Solina Romania, cu proiectul „CULTURAL FIT – We are more than connected, we are united”.
INTERVIU - Mircea Miclea: Viitorul aparține unui învățământ de tip hibrid
- revista22.ro
Învățământul online a devenit obligatoriu. Teoretic, e un lucru foarte bun, dar practic pare că nu se face nimic în direcția asta.
Viitorul aparține unui învățământ de tip hibrid, adică unui învățământ care se numește blended learning, de combinare a predării față în față cu învățarea online. Deci, de exemplu, mergi la școală, asculți lecția și apoi ai două sau trei versiuni ale aceleiași lecții înregistrate pe online, pe care le vezi de câte ori crezi de cuviință până când ai învățat conținutul respectiv. Plus că poți să ai conținuturi suplimentare. Dincolo de această situație de pandemie, nu putem să mai gândim un învățământ performant fără un învățământ hibrid, în care metodele online vor fi combinate, în funcție de specificul disciplinei, în funcție de context și de grupul de vârstă căruia i te adresezi, cu metodele față în față.
E adevărat, dar toate acestea necesită timp, necesită pregătire, necesită profesori, dar mai ales o strategie. Care nu pare să existe. Predarea online ar fi trebuit să înceapă de mult, nu acum în pandemie.
Era scris în lege de acum zece ani. Paragraful 70 din Legea Educației spunea explicit lucrul acesta. Eu am spus de câteva ori exact, pe pași, ce trebuie făcut pentru a ajunge la soluția pe care, dacă am fi avut-o acum, nu ar fi fost niciun fel de probleme. De urgență ar trebui ca profesorii să fie pregătiți pentru a utiliza tehnologia online, măcar la primul nivel, de bază. Ei trebuie să fie instruiți. Tot la nivel de bază trebuie să fie dotarea copiilor din mediile dezavantajate cu tehnologia cu tablete pe care se pot accesa aceste cursuri online. Aceasta e la nivel de bază. Apoi, la nivelul mai avansat, ar trebui să îi înveți măcar pe unii dintre acești profesori cum să construiască lecțiile online. Pentru că o lecție proastă ținută față în față devine și mai proastă când este ținută online. Trebuie niște metode diferite, speciale, pentru a construi conținutul multimedia astfel încât să devină atractiv. Și atunci, măcar o parte dintre profesori trebuie pregătiți pentru așa ceva. Eu vă reamintesc că Ministerul Educației are un fond uriaș de la UE care începuse deja să se deruleze, este programul de optimizare a curriculumului. Acei bani ar trebui utilizați în această vară astfel încât să se obțină măcar pregătirea de bază a personalului didactic pentru utilizarea acestor metode.
Părinți vs. Internet. Cum ne-am schimbat în ultimele luni
- scoala9.ro
Adolescenții petrec mult timp online. Fie că evadează în gaming de câte ori au ocazia și nu-i mai extragi de-acolo decât sub amenințarea că le tai netul, fie că petrec ore în șir pe TikTok, Instagram sau alte platforme aducătoare de likeuri, când îi vezi cu ochii țintă în câte un ecran de câte ori intri în camera lor, ca părinte, simți că o iei razna.
Fenomenul dependenței de internet și tehnologie nu mai e nimic nou în zilele noastre. Nici faptul că timpul petrecut conectat se răsfrânge asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copiilor nu e un lucru străin pentru părinți. Orice părinte a citit studii peste cărți despre cât de nociv este sau nu statul online. Și, până la urmă, o simțim pe propria piele, căci nici nouă nu ne e întotdeauna ușor să nu procrastinăm cu privirea pierdută în telefon. Prin urmare, fiecare părinte s-a înarmat din timp cu toate armele posibile și a făcut tot ce a putut în această luptă pentru atenția copiilor împotriva internetului.
Unii au încercat cu vorba bună, explicându-le copiilor de mici că prea mult timp petrecut în online înseamnă pierdere de vreme, adicție și distragere de la învățat. Alții le-au instalat pe tablete și telefoane programe de monitorizare și control, inclusiv unele care le limitează timpul petrecut pe net. Și mai sunt și cei care pur și simplu nu le-au dat acces la tehnologie, hotărând că e spre binele copiilor să întârzie cât mai mult contactul cu fascinația ecranelor.
Care dintre metode e cea mai potrivită pentru fiecare familie nu e cazul să decidem noi. Ce știm însă cu siguranță este că, odată ce copiii au ajuns în adolescență, nu mai ține nici povestea cu explicațiile logice, nici cea cu controlul. Iar în noile condiții, care au venit odată cu pandemia, nu mai ai cum să-i ții departe de tehnologie. Nici cei mai idealiști părinți, care au înlocuit ecranele cu multe activități offline, excursii, plimbări în natură și ore private de tot felul, nu mai au încotro și trebuie să-și plaseze odrasla în fața unui ecran, măcar pentru școală.
