Revista presei
10 aprilie 2020
Lumina speranței și a solidarității s-a văzut la Timișoara, la UVT!
Lumina speranței și a solidarității s-a văzut la Timișoara! Instituții ale statului, universități și asociații de proprietari s-au alăturat inițiativei Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, și au aprins lumina în semn de solidaritate cu medicii din linia I în lupta cu virusul corona, dar și ca semn de încredere și curaj pentru cei care stau acasă. Campaniei i s-au alăturat instituții ale statului, precum IPJ, asociații de proprietari, dar și universități.
Profesorii nu vor fi vizați de introducerea șomajului tehnic la bugetari
- hotnews.ro
Profesorii nu vor fi afectați de noul cadru pe care Guvernul îl gândește pentru sectorul bugetar, care prevede o perioadă de lucru de 15 zile urmată de alte 15 zile de șomaj tehnic.
„(…) în ceea ce privește profesorii, mai ales că este nevoie de o creștere a activității profesorilor pe final de an (școlar) și pentru pregătirea tuturor examenelor” acest mecanism „nu se va aplica nici către cadrele didactice. Către personalul administrativ se va aplica, dar nu se va aplica măsura la cadrele didactice”, a spus Orban, într-o interviu pentru Radio România.
Despre anul școlar în curs, primul ministrul spune că acesta „se va încheia”: „Nu există niciun pericol legat de încheierea anului școlar, de susținerea examenelor”.
În ceea ce privește mecanismul șomajului tehnic parțial gândit pentru bugetari, și care a fost anunțat în urmă cu o zi, Ludovic Orban a argumentat că este „nevoie de solidaritatea românilor în fața crizei”.
„Principiul solidarității trebuie să fie valabil pentru toți angajații, inclusiv în sectorul public”, a spus Orban, care a invocat atât „considerente epidemiologice”, legate de limitarea pandemiei, cât și resursele mult diminuate ale bugetului.
Platformă de public speaking pentru elevii care dau probele orale la Bacalaureat
- hotnews.ro
Elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat au la dispoziție o platformă online de public speaking, lansată de Ministerul Educației în parteneriat cu Speakings. Elevii care se înscriu la cursurile de pe platformă își pot îmbunătăți abilitățile de comunicare orală, care le vor fi testate mai târziu în cadrul probelor orale ale examenului național de Bacalaureat.
Pe platformă vor mai exista și cursuri specifice de time management, public speaking, personal branding pentru studenți, în vederea unei mai bune pregătiri în susținerea interviurilor de angajare. Cursurile vor fi ținute de invitați din mediul de business care vor oferi perspective conectate la realitatea din mediul corporatist.
Săptămânal, pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării și pe pagina de Facebook a ministerului va fi postată „Pastila de Public Speaking”, realizată de Andrei Dunuță, trainer și fondator Speakings. Acest material este destinat elevilor și studenților care doresc să-și perfecționeze vorbitul în public, urmând a fi învățați cum să scape de trac de scenă sau cum pot capta mai ușor atenția publicului în momentul în care susțin un discurs.
Parteneriatul presupune și realizarea programului online Speakids Online Show. Mai exact, în fiecare sâmbătă, de la ora 12:30, pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării și pe pagina de facebook Speakings, va fi transmis, live, Speakids Online Show – un program interactiv online pentru copiii cu vârste între 7 și 12 ani, structurat în jurul a trei concepte importante în dezvoltarea unui adult responsabil, cu stimă de sine și autonom: #Educație, #Inspirație și #Umor.
Formatul programului constă în mai multe rubrici realizate de trei moderatori: Andrei Dunuță, trainer de public speaking, Liana Pătulea, psiholog și Alexandra Timofte, actor. Trainerii Speakings îi vor învăța pe elevi diverse tehnici și strategii pentru o mai bună comunicare în fața publicului, iar săptămânal vor exista activități educaționale și jocuri specifice pentru a-i determina pe copii să pună în practică informațiile primite pe Speakids, grupul de facebook special creat în acest sens.
COMENTARIU - Bătălia publică, subterană şi ocultă pentru conducerea lumii de după pandemia de COVID-19
Deşi ne aflăm în plină criză de coronavirus, iar în unele state – inclusiv România – lucrurile nu au decolat în direcţia unei explozii a numărului de cazuri, au început deja proiecţiile şi analizele, dar şi dezbaterile, confruntările şi acţiunile pentru a planifica modul în care va arăta şi cum va fi condusă lumea de după criza pandemică adusă de COVID-19.
Cu toate dimensiunile purtării acestei dezbateri – publică, subterană şi politică, în spatele uşilor închise, dar şi în spaţiile discrete şi chiar oculte. Iar ieşirea pe scenă a marilor spirite analitice, a personalităţilor, foştilor politicieni şi gânditori care asumă una sau alta din agende, una sau alta din variantele şi opţiunile leadership-ului de mâine trădează lansarea competiţiei şi partea vizibilă a icebergului acestei lupte încrâncenate care a pornit.
Agenda lumii de mâine: schimbare tectonică sau continuitate?
Pentru moment, o bază importantă de date lipseşte încă pentru a vedea cum iese lumea din actuala criză şi ce consecinţă are asupra multiplelor crize care decurg ca urmare a crizei de coronavirus: imagine şi propagandă, sistemul de sănătate, criza economică, criza de guvernanţă, criza de leadership, criza democraţiei. Nu ştim încă pe deplin cât durează, cu ce consecinţe, cât divide şi cât adună omenirea actuala criză pandemică globală. Dacă toate acestea sunt neclare, pe piaţă au apărut numeroase naraţiuni competitive. Şi nu mă refer la cele naţionale, cu pledoarii pro-domo, pe care le propun deja unele naţiuni care şi-au făcut o obişnuinţă din a încerca să dirijeze dezbaterea prin instrumentarul lor centralizat, prin autocraţie şi populism, prin fuga după câştiguri de imagine ieftine, propagandă şi război informaţional, proiectat asupra tuturor celorlalte state ale lumii, în beneficiu propriu – Rusia şi China sunt citate cel mai des în această criză. Ci mă refer strict la dezbaterea reală de idei. Cea fundamentală, cu opţiuni diverse, şi ele trădând frământări şi agende diverse. Iar aici lucrurile se decantează mai lesne: prima şi cea mai importantă dezbatere este cea despre drumul mai departe – globalizare versus naţionalism, democraţie versus autoritarism, care va fi învingătorul în planul imaginii şi atractivităţii modelului, a eficienţei în combaterea pandemiei, cine se va descurca mai bine în criză, care va găsi mai repede leacul şi vaccinul la coronavirus.
Mircea Miclea: Școala de mâine
- edupedu.ro
Dacă nu ne folosim de această criză pentru a reconstrui din temelii procesul de predare-învățare, criza a venit degeaba, pentru școala din România. Trei lucruri sunt esențiale în predarea oricărei discipline: a) ce predai (conținutul predării, competențele pe care le transmiți elevilor); b) cum predai (metoda de predare, tehnicile prin care faci conținutul cât mai ușor de învățat și de utilizat ulterior de către elev) și c) cu ce atitudine predai (atitudinea pe care o ai față de conținutul predării va influența atitudinea pe care o va avea elevul când învață acel conținut; predai a lehamite – va învăța a lehamite!). Eficiența cu care elevul va învăța și va utiliza cele învățate depinde de toate cele trei aspecte. Pe ele trebuie să ne bazăm soluțiile viitoare, iar soluțiile viitoare vor fi de blended-learning, de integrare obligatorie a soluțiilor online cu învățarea față-în-față. Lumea în care trăim și mintea elevilor noștri (digitali nativi) reclamă acest lucru.
O lecție proastă, pusă online, e și mai proastă. Când construiești un conținut de învățare online, cele trei aspecte semnalate mai sus devin și mai importante. Ce informație prezinți și în ce format (text, schemă, audio-video, animație), cum o prezinți (ce metode de organizare și de prezentare utilizezi) și cât de mult angajezi elevul în învățarea ei online devin cerințe și mai stringente. Sunt deja mii de studii care ne învață cum să producem lecții online cu maximum de eficiență în învățare. S-ar putea cuprinde toate într-un ghid. Pe baza acelui ghid, sute de profesori excelenți din țară (încă mai avem!) ar produce lecții multimedia, accesibile online. Ei sunt contributori.
Aceste lecții ar putea fi transmise unui comitet editorial, organizat pe fiecare disciplină (alcătuit din oameni competenți, nu activiști sindicali), care, sprijinindu-se pe un sistem de peer-reviews, ar face selecția lecțiilor de calitate. Aceste lecții selectate ar fi puse pe o platformă de e-learning. Pentru fiecare lecție se pot construi cel puțin trei variante: una pentru consolidarea învățării, alta cu funcție remedială (pentru a-i ajuta pe cei cu deficiențe de învățare), iar alta pentru performanța de excelență (cu exerciții și resurse suplimentare). Aceste lecții ar fi înnoite continuu, de contributori competenți și motivați să o facă. De pildă, lecțiile online multimedia ar putea înlocui banala lucrare de grad I, pe care o scriu profesorii, ar putea fi un criteriu pentru salariul de merit sau pentru o promovare mai rapidă. În scurt timp, pentru fiecare conținut ce trebuie învățat de către elev am avea cel puțin trei variante, online, construite de către cei mai meritorii profesori. Iar soluția aceasta se poate îmbogăți și optimiza încontinuu. Când apare o criză, ca aceasta, ai ce oferi elevilor: conținuturi de învățare de calitate, nu improvizații digitalizate.
Cel mic se plictiseste in casa? Iata cateva activitati care va pot face zilele mai frumoase
- ziare.com
CULTURĂ DE SECURITATE ȘI INTELLIGENCE - Coronavirusul și serviciile secrete. Activitate intensă pe toate fronturile (France24)
- rfi.ro
Peste tot în lume, serviciile de informații se implică în combaterea coronavirusului. Unele state își trimit spionii în tot felul de misiuni: să supravegheze populația, să identifice bolnavii, să modeleze spiritele reînviind „munca de lămurire” de altădată și chiar să intercepteze achizițiile de echipamente medicale. Dar care sunt adevăratele obiective ale serviciilor secrete în timpul pandemiei, încearcă să explice analiza realizată de France24:
Lupta împotriva coronavirsului este și un război din umbră. La jumătatea lui martie 2020, guvernul rus a creat un „task force” împotriva Covid-19. Sub conducerea Primului ministru, Mikhaïl Michustin, acest Consiliu de coordonare îi reunește pe principalii șefi ai serviciilor de securitate internă și externă. La rândul său, președintele Putin a creat în jurul său un grup de lucru format din responsabilii vămilor, ministerului apărării, apărării civile, pazei de frontieră și FSB [serviciile de informații interne].
Oficial, obiectivul este supravegherea și protejarea frontierelor. „Nu este nicio îndoială că rușii își supraveghează propria populație, mai ales persoanele infectate și că se uită cu atenție la reacția celorlaltor state în fața pandemiei”, declară pentru France 24 Alain Juillet, fostul director adjunct al serviciilor secrete franceze.
Același obiectiv și pentru CIA, care știa de mai multe săptămâni că China subevaluase mult nivelul de propagare a virusului și efectele sale dezastruoase în plan politic și economic. Deja din ianuarie 2020, comunitatea americană a serviciilor de informații a avertizat în mod repetat Casa Albă asupra amenințării pandemiei, fără să obțină cu adevărat vreo reacție din partea președintelui Trump.
