Revista presei
12 mai 2020
Proiect de consiliere educațională al Universității de Vest din Timișoara
- timpolis.ro
Universitatea de Vest din Timișoara anunță un nou proiect, pentru dezvoltarea internă a comunității sale. Este vorba despre crearea de oportunități pentru promovarea dezvoltării academice și sociale a studenților, prin programe de tutoring și consiliere educațională și în carieră.
Universitatea de Vest din Timișoara anunță că va implementa un nou proiect CNFIS-FDI-2020 sub denumirea: Crește în UVT: crearea de oportunități pentru promovarea dezvoltării academice și sociale a studenților, prin programe de tutoring și consiliere educațională și în carieră, proiect cu valoarea de 415.000 de lei.
Scopul proiectului îl reprezintă creșterea ratei de promovare a examenelor și finalizarea studiilor academice, prin dezvoltarea de programe de tutoriat și consiliere educațională care să susțină și să creeze oportunități de dezvoltare academică și socială a studenților din Universitatea de Vest din Timișoara, facilitând astfel integrarea lor ulterioară pe piața muncii.
Potriviy UVT, programele de tutoring și consiliere academică vor pune accent pe trei aspect, și anume:
1.Proiectarea și dezvoltarea, la nivel de UVT, a unui sistem integrat de formare/abilitare a cadrelor didactice care vor avea atribuții de tutori pentru studenții din UVT, precum și a unui sistem integrat de formare/abilitare a studenților care vor avea atribuții de tutori pentru colegii lor;
2.Elaborarea și derularea de programe de formare/abilitare a cadrelor didactice care vor avea rol de tutori pentru studenți și a studenților care vor avea atribuții de tutori pentru colegii lor;
3.Pilotarea, la nivelul UVT, a sistemului integrat de formare a cadrelor didactice și a studenților abilitați pentru a derula activități de tutoring pentru anasamblul studenților din UVT.
Proiectul este realizat în colaborare cu Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al UVT.
Sorin Cîmpeanu: Examenele de semestru, de an, de finalizare a studiilor şi de admitere trebuie susţinute preponderent online
- edumanager.ro
Examenele de semestru, de an, de finalizare a studiilor şi de admitere trebuie susţinute preponderent online, iar acolo unde totuşi nu se poate din motive obiective va trebui acordată “o atenţie foarte mare” pentru respectarea tuturor regulilor de distanţare socială, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu.
“Ca om care s-a construit pe dorinţa de echilibru, nu pot face altfel decât să împărtăşesc aceste aspiraţii tuturor. Am trăit două luni grele, care au generat, că recunoaştem sau nu, efecte fizice şi psihice complexe. Pentru noi toţi! Pentru elevi, studenţi, părinţi – dar şi pentru profesori! Fie că vorbim de persoane, fie că vorbim de instituţii, trebuie să recunoaştem că nu am fost pregătiţi pentru un scenariu de viaţă atât de privativ. Unii au reuşit să traverseze mai lin această perioadă, alţii au avut reacţii mai vehemente. Cred că nimeni nu e de blamat! Toţi am fost speriaţi, toţi am avut momente de cumpănă. Nu toţi am ştiut să le gestionăm adecvat! Întoarcerea la normalitate este dorinţa tuturor. Ne-am “săturat” să luptăm pentru a ne adapta la această ”’nouă normalitate”’ şi refuzăm să credem că aşa ne vom continua viaţa! Examenele de semestru, de an, de finalizare studii şi de admitere trebuie susţinute preponderent online! Acolo unde totuşi nu se poate din motive obiective va trebui o atenţie foarte mare pentru respectarea tuturor regulilor de distanţare socială”, a spus Cîmpeanu.
El susţine că acest lucru este greu de realizat întrucât depinde de experienţa şi dedicaţia profesorului, precum şi de aria sa de expertiză ca să elaboreze teme/ subiecte “creativ, nu repetitiv”. “Ca preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, ca preşedinte al CNR, ca preşedinte al AUF – cea mai mare reţea academică ce cuprinde 1.000 de universităţi din 118 ţări, ca rector al unei universităţi cu peste 10.000 de studenţi şi peste 1.000 de cadre didactice şi personal didactic auxiliar – vă mărturisesc că este mai greu decât ne-am fi putut aştepta! Depinde de experienţa şi dedicaţia profesorului, precum şi de aria sa de expertiză ca să elaboreze teme/ subiecte creativ, nu repetitiv. Poate că asta este o şansă şi o provocare extraordinară pentru profesorii români… Sunt convins că profesorii au acest potenţial!”, susţine reprezentantul CNR.
O româncă a câștigat premiul Societății Europene de Matematică
Ana Caraiani, medaliată cu aur la Olimpiada Internaţională de Matematică în 2002 şi 2003 şi cu argint în 2001, a primit premiul Societății Europene de Matematică, anunţă Societatea de Ştiinţe Matematice din România.
Premiile se atribuie o dată la patru ani, cu ocazia Congresului European de Matematică, şi răsplătesc rezultatele majore în cercetarea matematică. Sunt premiaţi zece tineri cercetători ce nu au împlinit vârsta 35 de ani care sunt din Europa sau care lucrează în Europa. Românca Ana Caraiani este pe lista celor premiaţi de Societatea Europene de Matematică la această ediţie. Un alt premiant e Simion Filip (Universitatea din Chicago) din Republica Moldova, fost olimpic internațional din aceeaşi generație cu Ana Caraiani. Ana Caraiani e profesor la Imperial College London După absolvirea Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, Ana Caraiani a urmat facultatea la Princeton, pe care a terminat-o cu distincţia Summa cum Laudae, în 2007, iar în prezent este profesor la Imperial College London. „Pasiunea pentru matematică a început ca un joc, din dorinţa de a desoperi răspunsul la diverse întrebări ale tatălui meu. Nu a fost niciodată o constrângere şi niciodată nu am petrecut mai mult timp cu matematica decât mi-aş fi dorit”, declara tânăra într-un interviu acordat pentru Hotnews în 2014.„Matematica este frumoasă, este o formă de artă şi îti dezvoltă atât capacitatea de a gândi logic, cât şi imaginaţia şi creativitatea.” spunea Ana Caraiani.
Cele mai recente date definitive privind PIB-ul pe regiuni în România. Implicații pentru adoptarea euro
- cursdeguvernare.ro
România figurează ca PIB/locuitor exprimat în euro la nivelul de doar 35% din media UE27, potrivit datelor prelucrate post-Brexit și publicate recent de Eurostat pentru anul 2018 (rezultatul economic se recalculează periodic și rămâne definitiv de-abia după doi ani de la materializarea lui).
De reținut, nici măcar o singură macroregiune nu trece de jumătatea mediei europene la contabilitatea în euro iar șase din cele opt regiuni ale țării se situează sub media națională. Regiunea Vest de-abia marchează un punct procentual peste această medie, ridicată semnificativ de zona Capitalei, unde valoarea de 78% este singura care ar permite cu certitudine adoptarea monedei unice europene.
Motivul pentru care apărem în aceleași statistici europene la nivelul de 66% din media UE ca nivel de trai exprimat sintetic drept PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard ( pps) este nivelul mult mai redus al prețurilor, situat la circa 53% din media UE. Cu alte cuvinte, este CA ȘI CUM am avea venituri aproape duble în euro DACĂ am achita prețurile la mărfuri și servicii la nivelul mediu din UE.
Reducerile succesive de TVA după terminarea crizei precedente au jucat un rol important în amplificarea rezultatelor economice altminteri robuste dar nici chiar așa bune încât să ducă la apropierea de pragul de 70%, considerat minim necesar pentru adoptarea euro. Prin urmare, o parte semnificativă din avansul PIB/locuitor față de media UE din ultimii ani a fost obținută conjunctural.
Lansarea, pe fondul creșterii consistente de venituri, a unei campanii discutabile de scădere a generală a prețurilor prin diminuarea taxelor a avut un efect secundar extrem de important. Efect care ne afectează și acum: scăderea veniturilor statului la cel mai redus procentaj dintre statele UE (undeva la 70% din media europeană a încasărilor, raportat la PIB).
Cum modifică COVID-19 admiterea la facultate. Interviu exclusiv cu Mircea Dumitru, fost ministru al Educaţiei
- adevarul.ro
Într-un interviu pentru Adevărul, prof. dr. Mircea Dumitru, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării, membru corespondent al Academiei Române, vorbeşte despre importanţa menţinerii examenului de bacalaureat în noile condiţii ale pandemiei, despre admiterea la facultate, despre profesori potriviţi pentru era digitală, plagiate şi clanurile din universităţi.
Adevărul: Epidemia de coronavirus nou a obligat şcoala să se adapteze unor noi forme de predare/învăţare la distanţă. Sunt pregătite universităţile noastre pentru a face faţă acestei situaţii? Prof.dr.
Mircea Dumitru: Situaţia a fost şi este în continuare foarte dificilă pentru întreaga societate românească şi, fără îndoială, şi pentru şcoală. Atunci când vorbim despre faptul de a fi sau a nu fi pregătite universităţile ar trebui să avem în vedere două aspecte: partea tehnică – şi sunt universităţi care au investit foarte mult în IT în ultimii ani şi, într-o perioadă scurtă, au reuşit să rezolve măcar o parte dintre problemele apărute – şi respectiv partea psihologică. Vă pot spune că, în ceea ce mă priveşte, în semestrul acesta, am predat patru cursuri numai online şi, la început, în primele două săptămâni, până când m-am acomodat, mi s-a părut ceva foarte dificil şi foarte nefiresc. Trebuie să spunem că nimeni nu era pregătit, nu era antrenat să facă un semestru întreg cursuri online. Pe de altă parte, dacă situaţia din această toamnă va cere să rămânem din nou în case şi să urmăm educaţie online, universităţile vor fi mult mai pregătite decât au fost în această primăvară, ca urmare a acestor luni extrem de intense. Cum vor fi finalizate cursurile/examenele în acest semestru? Cu siguranţă, cel mai dificil va fi examenul de admitere. Universităţile mari din România – şi Universitatea din Bucureşti – au decis, în cea mai mare parte, să nu mai organizeze examene în sală. Admiterea se va face pe bază de portofoliu şi de dosar, sau alte formule online, pentru a preîntâmpina orice fel de lucruri negative cu privire la sănătatea candidaţilor sau a familiilor acestora.
Sondaj UNICEF: Aproape o treime dintre elevii care au internet și telefoane sau laptopuri nu fac ore online sau comunicarea cu profesorii e ineficientă
Aproape o treime, 28%, dintre elevii care au internet și telefoane sau laptopuri susțin că nu fac ore online sau comunicarea cu profesorii e ineficientă, potrivit unui sondaj făcut de UNICEF România despre educația la distanță.
Sondajul a fost făcut în luna aprilie pe platforma U-Report, susținută de UNICEF, iar la acesta au participat 2.400 de copii și tineri. Rezultatele au fost următoarele:
- Aproape o treime dintre cei ce au răspuns la sondaj (28%) nu reușesc să mențină o comunicare activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă.
- Cursurile online se desfășoară de mai multe ori pe săptămână sau zilnic pentru 54% dintre respondenți și niciodată pentru 13% dintre elevi.
- 36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor.
- Întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor.
- 95% dintre cei care au răspuns sondajului au accces la dispozitive care se pot conecta online (telefon, laptop, tabletă).
