Revista presei
14 aprilie 2020
UVT oferă tele-asistență psihologică gratuită persoanelor aflate în carantină și izolare, din Timiș, la numărul de asistență 0790 476 695
- ziuadevest.ro
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a inițiat, cu rezultate semnificative, începând de la declararea stării de urgență în România, un program de tele-asistență psihologică în cadrul comunității UVT.
După ce au fost susținute zeci de solicitări, în cadrul acestui program de suport psihologic în situații de criză, oferit de echipa de voluntari a Departamentului de Psihologie, care au și confirmat viabilitatea și utilitatea programului, va urma extinderea acest serviciu, realizat în mod gratuit, spre persoanele aflate în carantină și izolare, din Timișoara și județul Timiș.
Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Pirtea, remarcă utilitatea programului: „În această perioadă, în care mii de persoane se află în izolare sau condiții de carantină, multe singure, fără sprijin, echilibrul psihic este probabil cel mai important factor care ne motivează și ne asigură optimismul. Echipa de la Departamentului de Psihologie din UVT, care asigură tele-asistența psihologică în mod competent și gratuit, răspunde unei obligații publice de mare importanță, pentru ca cei mai vulnerabili să își găsească răspunsuri la întrebările și temerile pe care le au în aceste zile, pentru a trece cu bine de restricțiile neplăcute caracteristice contextului epidemiologic de acum”.
SONDAJ cu 1.000 de cadre didactice: Peste trei sferturi din profesori susțin că nu au primit ajutor din partea școlii sau autorităților pentru predarea online
- edupedu.ro
Peste trei sferturi dintre cele mai mult de 1.000 de cadre didactice participante la un sondaj susțin că nu au primit ajutor din partea școlii sau autorităților locale pentru predarea online, după suspendarea cursurilor din cauza epidemiei de coronavirus. Datele apar într-o analiză prezentată de organizația SuperTeach, primită de Edupedu.ro. În urma unui chestionar, 60% dintre respondenți au subliniat nivelul ridicat de stres provocat de perioada de izolare socială.
Cu toate acestea 88% susțin că au continuat să predea online. Ca urmare, peste 60% dintre profesorii chestionați folosesc platformele pe care le consideră ei adecvate atât pentru adaptarea materiilor pe care le predau pentru mediul online, cât și pentru comunicarea cu elevii. Pentru aceasta, pe de o parte au contat puterea și deschiderea lor către noile tehnologii, iar pe de altă parte barierele logistice (necesitatea de a se ocupa și de familie în această perioadă, lipsa accesului la internet/tehnologie). Profesorii sunt îngrijorați și de dificultățile pe care le întâmpină copiii în a accesa tehnologia și internetul, doar 32% dintre ei înregistrând o prezență la cursurile online de peste 75%.
COMENTARIU - Pandemia afectează programul Erasmus și mobilitatea studenților
Programul de schimb studențesc al UE este considerat un proiect-model și reunește anual aproape un milion de tineri din Europa. Mulți studenți au fost nevoiți să-și întrerupă șederea în străinătate.
În 2015, studentul italian Alberto Spatola a ales ca destinație Ljubljana pentru semestrul său Erasmus. Cinci luni în capitala Sloveniei. Luni care i-au schimbat viața, povește tânărul în cadrul unui interviu cu DW. Nu numai fiindcă a legat prietenii cu oameni din toată lumea, nu numai fiindcă a învățat să vadă multe lucruri din perspectivă globală, într-o lumină cu totul nouă, ci și pentru că bunicul său a fost staționat acolo în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: “Este impresionant să vezi cum se poate schimba situația, cum se poate îmbunătăți, în doar două generații.”
O poveste care descrie cum nu se poate mai bine particularitatea programului Erasmus al Uniunii Europene. Începând din 1987, peste 10 milioane de tineri europeni au călătorit în alte țări de pe continent pentru a studia acolo câteva luni sau chiar un an întreg, conform Comisiei Europene. Mulți s-au întors în fostele țări-gazdă pentru a face stagii de practică, de voluntariat sau prin alte programe de schimburi academice. În 2018, 853.000 de tineri au petrecut timp în străinătate în cadrul programului Erasmus.
Pandemia a afectat, însă, și acest program. Alberto Spatola și-ar fi dorit să meargă la Bruxelles, la începutul lunii martie, pentru o practică prin Erasmus Student Network (ESN) și să învețe franceză. Din cauza pandemiei a rămas în orașul său natal Genova și stă de vorbă cu colegii pe Skype. Are noroc că primește bani în continuare și poate să lucreze de acasă. Dar discuțiile față-n față, berea băută cu colegii după programul de lucru, ieșirile de la sfârșitul săptămânii nu mai sunt posibile acum.
Consiliul Rectorilor şi sindicatele solicită o OUG care să permită finalizarea în deplină legalitate a anului universitar
- edumanager.ro
Consiliul Naţional al Rectorilor şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater” au solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării iniţierea unei ordonanţe de urgenţă pentru aplicarea unor măsuri specifice, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, care să permită finalizarea în deplină legalitate a anului universitar curent.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a avut pe 10 aprilie o videoconferinţă cu Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater”, Consiliul Naţional al Elevilor, Consiliul Naţional al Rectorilor, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Uniunea Studenţilor din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din România şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar.
Potrivit sursei citate, în cadrul întâlnirii, a fost agreată cu partenerii educaţionali necesitatea conceperii de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării a unor ghiduri de realizare a activităţii didactice în mediul online, în care să fie inclusă şi monitorizarea acestei activităţi.
Totodată, s-a analizat situaţia transportului elevilor, iar Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat abrogarea HG 309/1996. “Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar a propus ca bursele elevilor în perioada stării de urgenţă să poată fi transmise şi pe conturi ataşate, ca de exemplu conturile părinţilor. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a propus ca dosarele pentru bursele sociale să poată fi depuse şi online. Secretariatele unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi cele ale universităţilor vor asigura permanenţă în primirea/eliberarea de documente necesare elevilor/studenţilor, dar şi familiilor acestora, folosind toate sistemele de comunicare disponibile. Această măsură vine în sprijinul limitării deplasărilor pe perioada stării de urgenţă”, afirmă sursa citată.
Siegfried Mureșan / 10 lucruri pe care le face Uniunea Europeană pentru a combate pandemia de COVID-19 și despre care nu veți auzi nimic de la eurosceptici
- cursdeguvernare.ro
37 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru dotarea spitalelor, sprijinirea micilor întreprinzători și a tuturor sectoarelor economie vulnerabile. Rezervă comună de echipamente medicale. Schemă anti-șomaj de 100 de miliarde de euro. Fond de Solidaritate de 50 de miliarde de euro pentru investiții în sistemul medical.
Acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care le-a luat sau urmează să le ia Uniunea Europeană pentru a combate pandemia de COVID-19 prin care trecem cu toții. Sunt cifre și fapte pe care nu le veți găsi în discursul euroscepticilor care sunt preocupați să spună că Uniunea Europeană nu este solidară.
Uniunea Europeană este solidară și mai jos voi prezenta principalele 10 măsuri care au fost luate sau pe care urmează să le luăm la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea COVID-19.
- 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile
Am votat acum două săptămâni, în plenul Parlamentul European, propunerea Comisiei Europene de a folosi 37 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru a sprijini sistemul medical, micii întreprinzători și toate sectoarele economice vulnerabile din Europa.
3,1 miliarde de euro din acești bani îi revin României. Din aceste 3,1 miliarde de euro alocate țării noastre, autoritățile au anunțat deja că 350 de milioane de euro vor fi folosiți pentru achiziția de teste de detectare a COVID-19, tratament profilactic al îmbolnăvirii și echipamente medicale, iar 300 de milioane de euro vor fi folosiți pentru compensarea cheltuielilor bugetare cu plata șomajului tehnic al angajaților.
