Revista presei
19 februarie 2020
21 martie 2020: Concursul de Fizică ,,Constantin Sălceanu”, la Liceul Teoretic ,,David Prodan” Cugir. Premii și facilități pentru admiterea elevilor la facultatea de fizică din UVT
- ziarulunirea.ro
Asociaţia pentru Ştiinţă şi Progres ,,Pitagora” Cugir în parteneriat cu Universitatea de Vest Timişoara și Liceul Teoretic ,,David Prodan” Cugir organizează la sediul instituției cugirene concursul de Fizică ,,Constantin Sălceanu”.
Concursul va avea loc în data de 21.03. 2020, ora 10.30 și este adresat oricărui elev de liceu care dorește să participle la competiție și se înscrie până la data de 18.03.2020 ora 20.00, prin completarea formularului de la adresa: https://physics.uvt.ro/salceanu/inscriere.html# sau www.asociatiapitagora-cugir.ro
Se vor alege de către elevi subiectele din două arii tematice din cele patru prevăzute de programă: mecanică, elemente de termodinamică, producerea şi utilizarea curentului continuu şi optică.
Elevii care obţin un punctaj de minim 60 %, vor benefecia de facilităţile oferite de Facultatea de Fizică și anume: admitere la facultatea de fizică, bursă şi loc de cazare în căminele Universităţii de Vest Timişoara. Pe lângă beneficiile oferite de către Facultatea de Fizică a Universităţii de Vest Timişoara, primii 3 clasaţi vor fi premiaţi de către Asociaţia pentru Ştiinţă şi Progres ,,Pitagora” Cugir, astfel: premiul I 300 RON, premiul II, 200 RON, premiul III 100 RON.
Proiecție unică la UVT a filmului „colectiv”, regizat de Alexander Nanau
- tion.ro
Joi, 20 februarie, cinefilii timișoreni sunt invitați la o proiecție eveniment a mult așteptatului film „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, în prezența echipei de producție și a protagoniștilor, la Universitatea de Vest din Timișoara. Vor avea loc două vizionări, una de la ora 18.30 și una de la 21.00.
„colectiv” este „un film despre sistem versus oameni, despre adevăr versus manipulare, despre interes personal versus interes public, despre curaj și responsabilitate individuală”. Cutremurător și emoționant, filmul dezvăluie o rețea de corupție, minciuni și manipulări și urmărește povestea primului an de după incendiul din clubul „Colectiv”. Lungmetrajul reușește să introducă spectatorul în locurile cheie de după tragedie, în: redacții de ziare, cabinete de miniștri, coridoare de instituții, săli de ședințe.
Mii de tineri între 15 şi 34 de ani au părăsit definitiv România în 2018. Timișul se află în top 5 judeţe din care au plecat
- adevarul.ro
Peste 10.000 de tineri cu vârsta între 15 şi 34 de ani au părăsit definitiv România în 2018, se arată într-o analiză publicată de INACO, o comunitate non-profit de manageri, consultanţi, analişti, experţi în domeniul economic.
INACO a făcut o scurtă analiză a gradului de părăsire definitivă a ţării de către tinerii cu vârsta între 15 şi 34 de ani din rândurile acelora pe care îi mai aveam acasă în anul 2017. Principalele concluzii sunt următoarele: • Peste 10 mii de tineri au părăsit definitiv România în anul 2018. Nu am luat în calcul deplasările sezoniere pentru studii, muncă etc., ci doar emigranţii definitivi. • Intuitiv, Bucureştiul deschide podiumul numărului de emigranţi tineri definitivi, urmat în clasamentul primelor 5 judeţe de: Iaşi, Timiş, Bacău şi Galaţi (vezi graficul ataşat). • Clasamentul naţional al judeţelor este încheiat de Mehedinţi, Gorj, Sălaj, Covasna şi Harghita, judeţe cu populaţie mai redusă.
INACO este o comunitate non-profit de manageri, consultanţi, analişti, experţi în domeniul economic, conectată la reţeaua de specialişti în economia de stat şi privată din România. Raportul Băncii Mondiale, “Markets and People: Romania Country Economic Memorandul”, relevă că un copil născut în România îşi atinge doar 60% din potenţialul său de productivitate odată ajuns adult. Perspectiva celor din Bucureşti-Ilfov este mai pozitivă, cu un indice al capitalului uman de 68%, urmată îndeaproape de judeţul Cluj cu 65%. Judeţele care oferă cele mai mici oportunităţi de educaţie, sănătate şi speranţă de viaţă sunt în: Satu Mare (53%), Călăraşi (52%), Ialomiţa (52%) şi Giurgiu (51%). Concluziile Raportului Global al Competitivităţii, care arată că România se află în topul ruşinii mondiale, pe locul 132 în lume din 137 de ţări analizate din perspectiva capacităţii de a-şi reţine resursa umană talentată în ţară, completează tabloul general şi ne cheamă la acţiune.
PIAȚA MUNCII - Roboți, economie colaborativă, munca de acasă. Cum se va schimba munca sub presiunea epidemiei din China
- iqads.ro
Într-un district din China, zonă atinsă de epidemia de virus, au fost luate măsuri, pe termen de 14 zile, egale cu starea de război. În această perioadă va avea loc inclusiv închiderea totală a clădirilor, locuitorii sunt păziți non-stop, primesc provizii la ore fixe și sunt arestați dacă ies din casă.
Este, evident, o măsură extremă. Dar, de la începutul epidemiei de coronavirus s-au închis nu doar locuințe, ci și fabrici. Astfel, virusul din China a schimbat măcar pentru o perioadă paradigma clasică a muncii.
Analiștii cred chiar că situația creată va da un impuls serios pentru ca în economia chineză să se dezvolte munca de acasă. Desigur, nu toate domeniile și nu toate tipurile de muncă se califică pentru a fi prestate de la domiciliu. Profesiile din domeniul tehnologiei informației, cele liberale, consultanța sau vânzările, pot fi susținute fără probleme de la domiciliu.
Dar, ce se întâmplă cu producția industrială? Introducerea roboților este deja o realitate. Sunt economii și industrii în care robotizarea este avansată.
Cele mai robotizate economii ale lumii sunt: Coreea de Sud (631 de roboți la 10.000 de angajați), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303) și Suedia (223 de roboți la 10.000 de angajați). România se află pe locul 44 în clasamentul mondial, cu 15 roboți la 10.000 de salariați.
În SUA, jumătate din roboți sunt folosiți de industria auto. De exemplu, un român care lucrează în industria auto produce trei autovehicule pe an, iar un spaniol fabrică 16 mașini pe an. Diferența este dată și de gradul de automatizare.
În cea mai mare fabrică de producție de aparate de aer condiționat din China, 800 de roboți au înlocuit 24.000 de muncitori, iar câteva companii au construit și ele fabrici complet automatizate.
Marea provocare este dacă nu cumva chiar fabricile, în sens fizic vor dispărea, pentru că se vor închiria roboți care se vor deplasa la „fața locului” și vor lucra acolo atât cât este nevoie.
Există, de asemenea, și o așa-numită economie gig, definită în special prin contracte de colaborare, pe o durată determinată. Și mai este economia partajată. Cea reprezentată în special de companiile digitale din domeniul transportului și cel al industriei ospitalității.
Microsoft a lansat primul laborator dotat cu inteligenţă artificială în cadrul ASE Bucureşti
- businessmagazin.ro
SECURITATE ÎN SEC XXI - Concluziile celui mai important eveniment anual, Conferința de la München: SUA și Europa, în universuri paralele
- rfi.ro
Conferința anuală pe teme de securitate de la München s-a încheiat, iar presa internațională continuă să vorbească despre tema centrală a dezbaterilor: estomparea treptată a ideii de Occident.
În Statele Unite, Politico observă că, la München, divergența dintre SUA și puterile europene dominante – Germania și Franța – s-a dovedit mai mare ca niciodată. Cei care se gândeau că reuniunea tensionată de anul trecut a reprezentat punctul minim se pare că s-au înșelat.
Cele două părți nu sunt doar departe de marile întrebări cu care se confruntă Occidentul (amenințările legate de Rusia, Iran sau China), ci sunt de-a dreptul în universuri paralele.
Cel mai alarmant: cea mai vizibilă diviziune se referă la angajamentul SUA față de Europa, esența însăși a alianței transatlantice.
Și totuși, vizionarul s-a dovedit Emmanuel Macron, este de părere ziarul austriac Der Standard.
„Macron are dreptate să insiste când spune că motorul franco-german are nevoie de mai multă putere. Viziunea unei Europe capabile să se protejeze pe baza propriei suveranități rămâne pentru moment cea a lui Macron. Pentru a deveni realitate într-o zi, va trebui tradusă în acțiune. Până atunci, Macron va rămâne la fel de deranjant pe cât este de important”.
Frankfurter Allgemeine Zeitung crede la rândul său că Germania trebuie să-și asume mai multe responsabilități:
”Președintele francez nu este singurul care devine nerăbdător; mult prea des, propunerile și inițiativele sale nu-și găsesc răspuns la Berlin. Acest lucru trebuie să se schimbe și din simplul motiv că doar declarațiile pline de pathos nu vor permite Europei să se afirme împotriva concurenților săi”, avertizează ziarul german.
Iar revista pragheză Respekt observă că „Întâlnirea de la München se dovedește în fiecare an mai dominată de depresie. Trebuie să definim o nouă viziune pozitivă care să întărească democrațiile liberale, ca să nu mai vorbim de cetățenii care trăiesc în țări autoritare. Pentru a restabili atractivitatea Occidentului și a spori puterea subtilă a ideilor sale. ” (Sursa: Eurotopics)
