Revista presei
31 ianuarie 2020
UVT vine în sprijinul absolvenţilor de liceu! Oferă pregătire pentru examenul de maturitate
- sursadevest.ro
Peste mai puţin de 5 luni, elevii de clasa a XII-a intră în febra examenului de maturitate.
În ajutorul lor, vin profesorii de la Universitatea de Vest din Timişoara, care le oferă o sesiune de pregătire specializată.
Programul de pregătire va fi organizat săptămânal, în zilele de sâmbătă, pe întreaga perioadă a intervalului 1 februarie – 30 mai, după orarul de mai jos, structurat tocmai pentru a le permite elevilor să participe la orele de studiu și exerciții organizate pentru toate disciplinele examenului de Bacalaureat:
– între orele 9:00 și 10:30 – limba și literatura română;
– între orele 10:45 și 12:15 – matematică și istorie;
– între orele 12:30 și 14:00 – disciplinele aferente probei nr. 3 de la examenul de Bacalaureat (geografie, logică și argumentare, psihologie, economie, sociologie, filosofie, fizică, chimie, biologie, informatică).
Cursurile se vor desfășura în săli din sediul central UVT, bulevardul Vasile Pârvan nr. 4.
Elevii care doresc sa participe la pregătirea BAC-ului în programul de la UVT vor avea la dispoziție un link ce le va permite înscrierea și accesul la programul de pregatire, pe site-ul https://www.uvt.ro/ro/.
Pentru informații și alte detalii, elevii au la dispozitie adresa de mail: pregatirebac@e-uvt.ro ; sau numarul de telefon: 0256-592-696 (disponibil de luni pana vineri, în intervalulul orar 10-14), cât și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/uvtromania/.
Cum trăieşte o stewardesă din România, absolventă de UVT, criza coronavirusului
- adevarul.ro
O româncă, din Caraş-Severin, este stewardesă la compania aeriană Hainan Airlines.
Pentru stewardesa româncă şi pentru colegii săi, situaţia este delicată pentru că intră zilnic în contact cu persoane care pot fi infectate. Compania îi obligă să poarte măşti de protecţie şi mănuşi.
Laura Laţcu susţine că, în ultimele zile, autorităţile chineze au luat măsuri drastice de limitare a răspândirii virusului, însă lucrurile pot scăpa oricând de sub control. Românca spune că oraşul Wuhan, locul de unde a început răspândirea virusului este complet izolat, dar şi alte oraşe sunt în carantină, provincia Hubei fiind cea mai afectată. “Aici e oarecum disperare în rândul nostru, a străinilor din China. Cred că e vorba şi de o frustrare pentru faptul că totul e o necunoscută şi lucrurile se pare că ies de sub control. În compania în care lucrez s-au luat masuri importante de protecţie pe toate rutele, atât interne cât şi internaţionale, se vorbeşte de o reducere parţială sau chiar anulare pe o perioadă limitată ale unor zboruri internaţionale, însă momentan nu e nimic oficial. Se recomandă vigilenţă maximă şi evitarea zonelor aglomerate”, ne-a declarat Laura.
Laura Laţcu a lucrat, până în 2016, la compartimentul Relaţii cu Publicul şi Registratură din Primăria Oţelu Roşu. Vorbeşte şapte limbi străine şi este absolventă a Facultăţii de Jurnalism de la Universitatea de Vest din Timişoara,cu un master în economie. Drumul ei în compania chineză a început în mai 2016, după ce la sfârşitul anului 2015 a trecut un test de recrutare organizat de chinezi la Bucureşti.
Peste 593.000 de copii și tineri români, cu vârste între 0 și 19 ani, au emigrat într-un stat UE – Raport al Comisiei Europene
- edupedu.ro
În anul 2018 erau 1,8 milioane de copii născuți în Uniunea Europeană, cu vârste între 0 și 19 ani și care au emigrat într-un alt stat membru. Dintre aceștia, 593 de mii erau din România, potrivit raportului „Data on Children in Migration” făcut de Comisia Europeană.
Publicația arată că 12,6% din populația cu vârste între 0 și 19 ani a României trăia în 2018 într-un alt stat membru UE. Este vorba despre 592.381 de copii și tineri români. Pe locul al doilea în acest clasament se află Bulgaria, cu 9,3%, urmată de țara care deține actuala președinție a Consiliului UE – Croatia (7,5%), Estonia (5,6%), Lituania (5%), Letonia (4,3%) și Luxemburg (4%).
Toate aceste state, dar mai ales România, arată o creștere a emigranților în perioada 2014-2018. În România numărul acestora a crescut cu peste 132 de mii.
Toate celelalte state au rate de emigrație între 0,5 și 2%. Autorii raportului susțin că s-au confruntat cu date lipsă și că, de fapt, cifrele ar putea fi mult mai dramatice. Dacă datele statistice care lipsesc ar fi proporțional atribuite statelor membre, proporția persoanelor emigrate cu vârsta între 0 și 19 ani ar fi de până la 21% în România, 16% în Bulgaria și de peste 13% în Croația.
Jurnalul unei studente franceze din Wuhan: Viața de zi cu zi într-un oraș în carantină
- rfi.ro
Ministrul francez al sănătății a anunțat recent că francezii expatriați la Wuhan care doresc să revină în țară sunt așteptați la mijlocul acestei săptămâni, dar Amélie nu e sigură că se va afla pe lista repatriaților:
”Nu avem încă suficiente informații. Vom fi obligați să rămânem în carantină timp de două săptămâni, dar nu știm încă exact unde. Și nici dacă asta se va petrece pe cheltuială proprie (…) Încerc să relativizez: sunt sănătoasă, stau acasă și am ce mânca”, scrie pe contul ei studenta franceză.
”Guvernul face reaprovizionarea supermarketurilor, dar marfa se epuizează repede. Azi dimineață au adus legume. Eu am ajuns după amiază și deja nu am mai găsit nimic. Carnea, la fel, lipsește. Există teama că nu vom mai avea ce mânca. Cu apa la fel, e complicat. Apa de la robinet nu e potabilă în China, trebuie fiartă…
Facultatea la care învăț a anunțat reînceperea cursurilor pentru luna februarie, dar de fapt nici ei nu știu bine când va fi. Între timp îi ajută pe studenți, au început să le trimită platouri cu mâncare celor care duc lipsă…”, scrie studenta.
Universitatea din Wuhan distribuie și măști și medicamente
”Simptomele sunt foarte asemănătoare cu ale gripei. Mulți se duc la spital crezând că au virusul, deși au doar gripă, iar acolo, la spital, se contaminează”, mai notează Amélie.
CARIERE - Ce „știm” noi despre tine atunci când vii la interviul de job: câteva etichete pe care ți le punem din limbajul tău nonverbal sau din analiza profilului de Facebook
- republica.ro
Într-o serie de articole anterioare (aici, aici și aici) analizam unele tipuri de stereotipii pe care le întâlnim frecvent în procesul de selecție a personalului. Consider util să ne îndreptăm atenția și asupra uneia dintre cele mai „rafinate” forme de judecată superficială practicată adeseori de cei care realizează selecția. Este vorba de etichetarea candidatului, formă care de multe ori se află în strânsă legătură cu gândirea stereotipă și clișeele.
Dicționarul explicativ român (ed. 2009) definește etichetarea (în sens figurat) ca demersul de „a califica pe cineva sau ceva așa cum se cuvine sau cum (se) crede că se cuvine”, calificările putând fi pozitive sau negative.
În alte dicționare (ex. Noului dicționar explicativ român, ed. 2002) termenul are un sens figurat strict depreciativ:
„A ETICHETÁ – (…..) A desemna printr-un calificativ (depreciativ); a numi; a face; a taxa; a califica.”
În limbajul psihologiei sociale etichetarea se referă la atribuirea de trăsături unei persoane pe baza unei interacțiuni reduse, a unui comportament izolat sau a unor sisteme de referință diferite cu privire la comunicare/ cultură/ educație/ experiență. Sunt avute în vedere atât variantele depreciative, cât și cele apreciative ale etichetării. Pozitive sau negative, etichetele care se nasc în relaționarea interpersonală au o caracteristică comună: superficialitatea judecății care a stat la baza emiterii lor.
Cu instrumentele potrivite, școala poate produce schimbare socială
- scola9.ro
Adela Militaru, 31 de ani, a dezvoltat o platformă pe care profesorii o pot folosi pentru a aduce la clasă organizații care să-i învețe mai mult decât materia obligatorie.
După ce s-a mutat în Germania în toamna lui 2018, Adela Militaru a mers la o întâlnire a unor antreprenori din Berlin, în căutarea unui loc unde s-ar putea angaja. Însă aici l-a cunoscut pe Tobias Feitkenhauer, un tânăr german alături de care a ajuns în cele din urmă să dezvolte platforma Atlas Schule – un instrument care intermediază relația dintre profesori și ONG-uri care îi pot învăța pe elevi despre teme care nu se găsesc în programa școlară. ONG-urile și trainerii care pot oferi module educaționale pentru elevi își încarcă oferta pe platformă, iar profesorii își pot alege parteneri educaționali pe care să-i aducă la clasă.
Înainte să vină în Germania, Adela Militaru nu se vedea ca antreprenor. A studiat psihologie la București, apoi a făcut un master în consiliere școlară în Cluj. În 2013, a început un al doilea master, în dezvoltare internațională, pe care l-a încheiat cu o lucrare de disertație despre o cercetare din India, unde a studiat cum are loc procesul educațional în comunități marginale, puternic afectate de sărăcie. A lucrat în ONG-uri și în Parlamentul României, iar la Berlin a decis să se mute din cauza situației politice din țară.
A fost mereu interesată de domeniul educației, pe care o vede ca pe o formă de schimbare socială. Când a gândit prima oară platforma Atlas Schule spera să o aducă în România imediat ce prindea puțin contur în Germania. Chiar dacă ea funcționează deja în câteva landuri germane, Adela se gândește acum la provocările cu care s-ar confrunta în România: la cât de multe organizații ar avea capacitate să ofere cursuri în mod constant, cine ar putea să plătească pentru asta și dacă profesorii chiar simt o nevoie în acest sens. În Germania, statul sprijină financiar ONG-urilor care oferă astfel de cursuri, însă în România nu e valabilă aceeași regulă.
