Revista presei
23 decembrie 2019
Cât durează vacanța de iarnă și când începe din nou școala – calendarul anului școlar 2019-2020
- edupedu.ro
Vacanța de iarnă/Crăciun a început sâmbătă, pe 21 decembrie și este de data aceasta și vacanță inter-semestrală, potrivit calendarului oficial publicat de ministerul Educației pentru anul școlar 2019-2020. Durata vacanței de iarnă este de 3 săptămâni, până duminică, 12 ianuarie 2020.
Semestrul al doilea începe pe 13 ianuarie 2020 și este unul dintre cele mai lungi semestre din istoria recentă a școlii, acesta având 20 de săptămâni, față de doar 15 săptămâni câte a avut primul semestru.
E oficial: Guvernul a prelungit termenul limită de acreditare pentru școlile doctorale/ Cum va arăta noua metodologie pentru evaluarea școlilor doctorale
- hotnews.ro
Guvernul a decis să prelungească termenul-limită de acreditare a Școlilor Doctorale până la data de 31 decembrie 2021. Ministerul Educației și Cercetării justifică adoptarea acestei prelungiri a acreditării pentru că altfel, de la 1 ianuarie 2020, s-ar fi aflat în situația de a nu mai putea asigura funcționarea în condiții de acreditare a școlilor doctorale, iar acestea nu ar mai fi putut organiza admiterea la studii doctorale.
Patapievici: Revoluția de centru. Reflecții asupra Revoluției Române și a revoluțiilor din 1989
- newsweek.ro
Revoluția din 1989 a constat în revendicarea, împotriva extremei ca principiu revoluționar, a Centrului, ca sumă a elementelor centrale pentru civilizația modernității (capitalism, liberalism, democrație, spirit critic, drepturile omului, stat de drept, interzicerea religiilor politice etc.).
În fond, în 1989 s-a petrecut prima Revoluție de centru din istoria omenirii. Acesta este sensul revoluțiilor care au pus capăt dominației comuniste în Europa Centrală și de Est. Comunismul NU a fost învins printr-o revoluție contrară lui.
Asta înseamnă că extrema nu a fost învinsă printr-o extremă contrară, ci prin altceva, mult mai profund. Ceea ce a învins principiul reprezentat prin radicalitatea revoluționară a extremei a fost revenirea la valorile centrale ale civilizației europene moderne.
ECONOMIE - O trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat în business, economie şi politică. Cele mai importante evenimente din 2019
- zf.ro
♦ ZF prezintă o retrospectivă a anului de business 2019 şi trece în revistă cele mai importante evenimente care au marcat acest an ♦ Viaţa politică a anului 2019 s-a învârtit în jurul alegerilor prezidenţiale, care l-au păstrat în funcţia de preşedinte pe Klaus Iohannis ♦ Din punct de vedere economic, mediul de business a început anul sub auspiciile prevederilor OUG 114 şi a continuat prin a fi marcat de investiţii în producţie ratate, dar şi de unele câştigate, de expansiunea jucătorilor din comerţul alimentar, de exituri şi de performanţe record pe Bursa de la Bucureşti ♦ Anul 2019 a dat cea mai mare tranzacţie încheiată vreodată în piaţa birourilor, dar şi cel mai valoros start-up din tehnologie creat în România până acum ♦ Bonus: Simona Halep a aşezat din nou România pe harta sportivă a lumii, câştigând Wimbledon-ul.
STUDIU: Mai mult de jumătate dintre români nu cred în reducerile şi promoţiile de Crăciun. Trei sferturi preferă să cumpere cadouri din hipermarketuri
- news.ro
Totodată, doar 2 din 10 români sunt de părere că reducerile sau ofertele afişate de magazine sunt adevărate, în timp ce restul de 20% sunt de părere că veridicitatea lor depinde de la situaţie la situaţie. Studiul, efectuat la începutul lunii decembrie, s-a axat pe experienţa românilor la cumpărăturile de Crăciun.
”În medie, mai mult de 56% dintre români cumpără cadouri pentru 2-5 persoane, în timp ce 30% dintre ei fac cumpărături pentru 6-10 persoane. Doar 2% dintre respondenţi au declarat că au de dat cadouri pentru mai mult de 15 persoane”, se arată în comunicat.
”Doar 4% dintre respondenţi vor achiziţiona cadourile strict din magazinele online. Cel mai des invocat motiv pentru alegerea locului din care vor lua cadourile este gama variată de produse, indicată de 46% dintre români. În topul motivelor urmează promoţiile şi reducerile, rapiditatea servirii şi livrării, comoditatea, atmosfera şi obişnuinţa”, se arată în comunicat.
INTERVIU Scriitorul Matei Vişniec: „Mă nelinişteşte perspectiva ca tehnologia să devină un fel de Big Brother“
- adevarul.ro
Scriitorul Matei Vişniec păstrează sensibilitatea scriitorului faţă de cetăţeanul contemporan pierdut în consum, faţă de cititorul debusolat şi faţă de publicul care ştie să înţeleagă teatrul, dar îşi menţine spiritul critic de jurnalist atunci când taxează tarele societăţii de azi.
Proza şi piesele de teatru ale lui Matei Vişniec au ieşit de la sertar, în România, după căderea regimului comunist. Numai că atunci scriitorul se afla deja în Franţa – a fugit din ţară în septembrie 1987 şi s-a stabilit la Paris. Aşa a început să scrie în limba franceză, în timp ce lucra la BBC (din 1988 până în 1999) şi apoi pentru Radio France Internationale – până în prezent. Astăzi, Matei Vişniec este unul dintre cei mai prolifici scriitori de origine română, cu numeroase premii, atât naţionale, cât şi internaţionale. Piesele lui Matei Vişniec sunt traduse în peste 30 de limbi şi au fost montate în teatre importante din toată Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées din Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatro Stabile din Catania, Sicilia. Matei Vişniec revine des în ţară şi recunoaşte că idealizează prea mult România de când locuieşte în Franţa: „Timpul petrecut de mine în România, dat fiind că m-am format în România şi prin limba română, are de şapte ori mai multe carate decât cel pe care îl petrec în alte spaţii geografice“, adaugă scriitorul. L-am întâlnit, entuziast şi deschis, la FILIT, ediţia din 2019, ocazie cu care am purtat un dialog incitant, în care vorbeşte despre lumea în care trăim văzută prin ochii unui scriitor, despre neliniştile omului contemporan pe care le suprinde şi în scrierile sale, despre cititorul „debusolat“ al secolului XXI, despre teatrul românesc actual şi dramaturgia contemporană semnată de autori români, despre relaţia sa cu publicul din Romania şi despre statutul unui scriitor care se împarte între două limbi în actul de creaţie.
