Revista presei
4 noiembrie 2019
Un milion de euro pentru studierea calităţii apelor, la Universitatea de Vest Timişoara
- debanat.ro
Universitatea de Vest din Timișoara, în calitate de lider de proiect, va avea la dispoziţie 24 de luni pentru a studia şi îmbunătăţi calitatea apelor din zonele minier transfrontaliere dintre România şi Serbia. Partener în acest proiect este Institutul de Mine și Metalurgie din Bor și organizaţia GEC NERA.
”ROmania Serbia NETwork for assessing and disseminating the impact of copper mining activities on water quality in the cross-border area (RoS-NET2)”, este numele iniţiativei, aceasta se va derula în perioada 10.09.2019 – 09.09.2021, având astfel o durată de implementare de 24 de luni. Obiectivul general al proiectului este evaluarea calității apei în zonele de operațiuni miniere transfrontaliere, propunerea de metode de remediere și promovarea educație în domeniul protecției mediului.
Universitatea de Vest din Timișoara, clasări meritorii în două noi ierarhizări universitare internaționale
- timpolis.ro
Universitatea de Vest din Timişoara este din nou în două ierarhizări universitare, una care măsoară reputaţia internaţională a universităţilor, iar cealaltă, care măsoară producția în cercetare a universităţilor.
În RUR Reputation Rankings Universitatea de Vest din Timişoara este plasată pe poziția 3 (la nivel naţional – din 3 universități) şi pe poziția 601 (la nivel mondial – din 797 universități), iar în RUR Academic Rankings, pe prima poziție (la nivel naţional – din 3 universități) şi pe poziția 586 (la nivel mondial – din 801+ universități), anunţă reprezentanţii UVT.
RUR Reputation Rankings măsoară reputaţia internaţională a universităţilor, iar RUR Academic Rankings măsoară producția în cercetare a universităţilor.
În aceste două ierarhizări, alături de Universitatea de Vest din Timișoara sunt prezente doar alte două universități din România, membre ale Consorțiului Universitaria: Universitatea „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, şi Universitatea din București.
Simina Barna, elevă de 10 la Bac și de 9 în gimnaziu: Profesorii au fost diferența, pentru că eu nu am luat meditații. În gimnaziu erau grăbiți, nu aveau carismă, în liceu erau empatici
- edupedu.ro
Simina Barna a luat 10 la Bacalaureat 2019 și a declarat că cel mai mult au contat pentru ea și pentru colegii ei empatia profesorilor lor, dorința lor de a combina transmiterea de informații cu transmiterea de emoții. Declarațiile au fost făcute pe scena evenimentului educațional SuperTeach, la Cluj-Napoca.
Simina a terminat Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr din Cluj-Napoca, filiera științe sociale. Aceasta a declarat că cea mai mare recunoștință o poartă chiar dirigintelui clasei, dintre toți profesorii. „Aș vrea să îi spun ceea ce i-am și spus deja. La banchet i-am spus în primăvara asta. Îi mulțumesc pentru toată implicarea, pentru că a reușit să ne unească, a reușit să ne facă să comunicăm. Încă din clasa a IX-a a încercat să ne implice în activități din școală, a reușit să ne ducă și în excursii și întotdeauna a creat un echilibru între ce înseamnă învățământ și latura umană și asta a contat foarte mult și ne-a ajutat să fim prieteni noi între noi. Chiar cred că asta a contat cel mai mult, că ne-a văzut mai mult decât pe niște elevi, ne-a văzut ca pe niște copii care își căutau drumul și a fost foarte frumos din partea dânsului.”
Peste 400 de elevi, la un concurs euroregional de matematică, la Colegiul „Loga” din Timișoara
- tion.ro
La concursul euroregional au participat peste 400 de elevi din școli gimnaziale și licee sau colegii, din județe diferite, aceștia fiind premiați cu diplome și diferite sume de bani.
Rezultatele concursului le puteți vedea aici.
Organizatorii concursului au fost Facultatea de Matematică a Universității de Vest din Timișoara, Consiliul Județean Timiș (finanțatorul proiectului), Inspectoratul Școlar al Județului Timiș, Colegiul Național „C. D. Loga” – Timișoara, Centrul de Excelență al Județului Timiș.
FEST-FDR Timișoara 2019
- radiotimisoara.ro
A doua parte a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festivalul Dramaturgiei Românești, ediția a XXIV-a, dedicată spectacolelor indoor, va avea loc în perioada 3 – 11 noiembrie 2019. FEST-FDR 2019 a debutat în luna iunie cu spectacolele din secțiunea FEST Outdoor.
Secțiunea FDR s-a construit în jurul spectacolului pe text de teatru românesc. Selecționerul Oana Borș a ales titluri care reflectă interesul tot mai crescut al teatrelor și al publicului pentru noua dramaturgie românească.
Secțiunea FEST Indoor propune două spectacole-reper: Pescărușul lui Cehov, în lectura lui Andrei Șerban și Pansion Eden al unui alt regizor celebru – Árpád Schilling. Nu în ultimul rând, FEST Indoor va aduce pe scena Teatrului Național un spectacol inedit, intitulat improShow, un eveniment marcaSubcarpați, creat în cadrul Atelierului Identitate, un proiect al Teatrului Național dedicat anului cultural 2021.
Spectacole care fac parte din modului FDR le găsiți AICI.
REPORTAJ / „Arta trebuie să rămână liberă” - printre elevii Liceului de Arte Plastice din Timișoara
- scena9.ro
„Față de alte licee, aici oamenii sunt mai deschiși la minte”, zice Denisa, o elevă în clasa a X-a. „Aici te acceptă așa cum ești, poți să te exprimi cum vrei. Te lasă să ai o personalitate proprie, nu una indusă de societate. Nu prea găsești asta în altă parte. Poți să respiri fără să simți că ți se pun cinci stresuri în plus pe tine.”
E adevărat că poți să respiri, dar poți să și îngheți de frig iarna cu pensula în mână, după cum îmi povestesc unii elevi și profesori. Plus că nu curge fir de apă caldă, iar într-unul dintre corpuri nu curge apă de niciun fel. Și, din punctul ăsta de vedere, Liceul de Arte nu e chiar așa diferit de alte școli din România.
Când o întreb ce vrea să facă după ce termină liceul, Denisa răspunde pe un ton hotărât: „Mă interesează scenografia și regia de teatru, dar mă pasionează și filmul. Mi se pare că toate artele se leagă între ele și una o susține pe alta. Doar așa poți să te dezvolți, atât ca imaginație, cât și ca simț artistic. Dacă lucrezi ceva pe arhitectură, atunci te ajută să vezi lucrurile în spațiu atunci când faci film sau teatru. Totul se leagă.”
Profesoara Dana Mercea stă rezemată de pervaz și-i urmărește de la distanță, după care trece pe la fiecare dintre ei ca să le mai dea sugestii.
„Îi iau din clasa 9 și merg cu ei până într-a 11, când își aleg specializarea”, spune ea. „Ca direcție, încercăm să-i ducem și spre abstract pe elevi, și nu doar pe realism. Elevii sunt obișnuiți să redea ceea ce văd, dar e bine să și experimenteze. Plus că profesorii trebuie să simtă înclinația lor spre ceva, spre exemplu, dacă vezi că ei tind spre design vestimentar, atunci trebuie să le dezvolți partea asta din timp.”
Când o întreb pe Mercea despre condițiile de aici și despre cum a fost adaptarea la noile spații după atâtea mutări, văd cum se ivește un zâmbet amar:
„Îmi place foarte mult aici, e liniște și e bine că avem în sfârșit sediul nostru. Dar sunt și probleme. Nu avem apă caldă, spre exemplu. Și copiii își spală pensulele iarna cu apă rece. Iar în cealaltă clădire, unde e designul, nu avem apă deloc. Și atunci ei trebuie să vină aici ca să se spele pe mâini și pentru toaletă. Avem și o mare problemă cu spațiile, nu sunt suficiente ateliere. Și cu căldura la fel. Când e frig afară, e frig și în clădire.”
Îmi dau seama că ating un punct sensibil și odată deschis acest subiect, tonul profesoarei se schimbă. Îmi povestește cu nostalgie despre vechea clădirea din centru („era de suflet acel loc), care era aproape de muzee și de galerii, plus că aveau în apropiere și magazinele cu accesorii de pictură și desen. Cu toate astea, toată lumea pare că se bucură de curtea asta largă și înverzită în care poți să ieși și „să mai pictezi o frunză, un copac”, după cum îmi zice un elev.
