Revista presei
5 aprilie 2019
CERCETARE / Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas,despre unul "dintre proiectele cele mai importante" din lume
- agerpres.ro
“Acesta este unul dintre proiectele cele mai importante din întreaga lume. Dacă ne uităm la acest proiect, acesta va fi bun pentru Europa din mai multe motive. Este laserul cel mai puternic din lume şi are capacitatea de a aduce laolaltă trei ţări, cu fonduri structurale, cu bani din programul pentru ştiinţă, şi le permite să facă ceva măreţ. Am încercat să ajutăm la nivel european şi vă pot spune că ministrul a fost foarte îngrijorat şi a încercat să ajute aşa cum poate. Am stat împreună să discutăm cu părţile implicate, am încercat să facem tot ce ne stă în putinţă. Sper să se poată rezolva, pentru că ar fi mare păcat. Dar nu ţine de noi, nu este în mâinile noastre. Nu este aşa cum am dori. Prin urmare, trebuie să încercăm să facem ca părţile să găsească o soluţie. Dacă ar fi să dau un sfat părţilor implicate în acest proiect şi în consorţiu ar fi ca ele să ajungă la un acord, pentru că ar fi foarte trist să nu facă asta”, a declarat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, la finalul Reuniunii informale a miniştrilor Cercetării şi Inovării din ţările membre ale Uniunii Europene.
STUDIU: 58% dintre tinerii români spun că le e teamă de corupție și 25% susțin că sistemul de evaluare din școli este, în unele cazuri, viciat de corupție
- edupedu.ro
Teama tinerilor de corupție este mai mare decât teama de sărăcie și de nedreptate socială, arată un studiu publicat recent de Fundația Friedrich Ebert Stiftung. Cea mai puternică teamă identificată, teama de corupție, pare să fi fost alimentată și de protestele și mișcările sociale recente împotriva corupției din România, scriu autorii studiului citat.
Se pare că populația tânără, de 14–29 de ani, este temătoare. Tinerii români par să se teamă în mai mare măsură de aproape orice, comparativ cu tinerii din regiune.
Raportul arată că pare a fi o teamă de corupție la nivelul societății care este, de asemenea, corelată cu disponibilitatea de a accepta sau de a da mită, însă ”într-un grad mult mai mic decât ne așteptam”, potrivit autorilor.
CONFERINȚELE UVT / Horia-Roman Patapievici conferenţiază la UVT despre „Geniul Europei”, luni, 8 aprilie
- timpolis.ro
Horia-Roman Patapievici fost preşedinte al Institutului Cultural Român, actual preşedinte al Artmark, va susține la Universitatea de Vest din Timișoara prelegerea Geniul Europei.
Preşegerea, organizată în cadrul seriei „Conferințele UVT”, va avea loc luni, 8 aprilie, de la ora 18, în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara. Moderator va fi profesorul universitar şi scriitorul Mircea Mihăieş. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, anunţă oficialii Universităţii de Vest din Timişoara.
Prezența lui Horia-Roman Patapievici în spațiul public românesc de după 1989 a stârnit uimire, curiozitate, admirație – și numeroase polemici. „În timp ce pentru unii scrierile acestuia au cel mai adesea aerul unor sentințe, pentru alții scrierile lui au fost și rămân repere ale gândirii democratice romanești, analize percutante și riguroase ale patologiilor comuniste și post-comuniste”, spun organizatorii conferinţei.
TM NEWS / ‘Cafekultour’ - Intrare libera la toate spectacolele
- opiniatimisoarei.ro
Saptamana cafenelelor are loc in acest an in perioada 15-21 aprilie si propune o saptamana intreaga de spectacole cu artisti si proiecte din Belgia, Polonia, Austria, Germania, Romania, Franta si Spania.
Una dintre noutatile din acest an este reprezentata de sectiunea speciala dedicata copiilor, in cadrul careia sunt propuse ateliere si spectacole pentru copii, dar ciocolata pentru acestia.
Programul detaliat al editiei Cafékultour din acest an precum si alte informatii gasiti in evenimentul Facebook „Cafékultour 2019” și pe site-urile organizatorilor: www.institutulfrancez.ro si www.ccgtm.ro
Evenimentul este coorganizat de catre Centrul Cultural German si Institutul Francez din Timisoara, cu sustinerea Asociatiei Timisoara 2021 (Programul „Xtensii”), a Ambasadei Frantei in România si a Goethe Institut.
DESCRIPTIV / De vorbă cu trei adolescenți și trei părinți despre dependența de telefon, libertate și monitorizare
- decatorevista.ro
În anul 2018 erau peste 618.000 de copii de vârstă preșcolară (3-6 ani) în populația după domiciliu a României raportată de Institutul Național de Statistică. Diferența față de anul 2011 este una foarte mare, de aproape 300.000 de copii, mai arată datele oficiale consultate de Edupedu.ro. Pe județe, cea mai mare scădere este în București, peste 22.000, urmat de Bacău, Prahova, Iași și Suceava, cu scăderi ale populației preșcolare între 8 și 12.000 de persoane.
Scăderea populației de vârstă preșcolară a avut o amploare foarte mare mai ales în perioada crizei economice din 2009-2011, iar rezultatele s-au văzut cel mai dramatic după Recensământul din 2011. Practic, din cei 916.571 de copii cu vârste între 3 și 6 ani, copii de grădiniță, 298.618 s-au pierdut până în iulie 2018, când mai aveam doar 617.953 de copii. Diferența este de peste 32%. Cu alte cuvinte, unul din trei copii s-a evaporat din statistici.
După cum se poate vedea din graficul de mai jos, în perioada 2011-2018 toate județele au pierdut masiv populație de vârstă școlară, cu excepția județului Ilfov (care a cunoscut o migrație dinspre București spre cartierele rezidentiale noi, având o creștere de populație de toate categoriile).
BOOKFEST Timișoara / Programul lansărilor de carte ale Editurii UVT, de vineri, sâmbătă și duminică
- capital.ro
Editura Universităţii de Vest din Timişoara participă cu stand propriu la cea de-a opta ediţie a Salonului de Carte Bookfest Timişoara.
Pe parcursul celor patru zile de târg, editura organizează nouă lansări de carte, la care participă personalități intelectuale, culturale și universitare, locale și naționale.
EDUCAȚIE ȘI MIGRAȚIE / Să ne aducem copiii acasă!
- pressone.ro
“Să ne aducem copiii acasă” înseamnă, de pildă, să avem o strategie de revitalizare a satelor (nu prin asfaltări şi canalizare), pentru ca măcar o parte dintre acei emigranţi care, an de an, vară de vară, şi-au mai ridicat o bucată din casele cele noi să vină şi să locuiască în ele, să se bucure în sfârşit de munca lor şi să aplice aici ce au învăţat în Vest.
“Să ne aducem copiii acasă” implică să modificăm legile din învăţământ şi din cercetare pentru a asigura concursuri deschise şi corecte, astfel ca românii cu doctorate şi experienţă la universităţi puternice să aibă şanse de a câştiga în faţa vreunui plictisitor care a cărat geanta venerabilului profesor sau director de institut.
“Să ne aducem copiii acasă” e posibil dacă statul investeşte în construcţii de mare anvergură, fiindcă asta ar putea să atragă măcar o parte dintre sutele de mii de meseriaşi care acum ridică Spania, Italia şi Anglia.
Şi, tot aşa, dacă am oferi condiţii preferenţiale medicilor care aleg oraşe mai mici.
EDUCAȚIE SI CARIERĂ / Puterea predictivă a diplomelor umaniste pentru o carieră de succes
- bbc.com
Aruncați o privire la abilitățile pe care angajatorii spun că le urmăresc. Studiul efectuat de LinkedIn pe tema celor mai căutate abilități de angajare de către angajatori pentru anul 2019 a constatat că cele trei cele mai dorite “soft skills” erau creativitatea, persuasiunea și colaborarea, în timp ce una dintre cele cinci “abilități” de top a fost managementul oamenilor. Un procent de 56% dintre angajatorii din Marea Britanie au declarat că personalul lor nu are competențe esențiale în munca în echipă, iar 46% au considerat că este o problemă serioasă faptul că angajații lor s-au confruntat cu manipularea sentimentelor, fie ei, fie alții.
Nu numai angajatorii din Regatul Unit resimt aceste realități: un studiu din 2017 a constatat că locurile de muncă cu cea mai rapidă creștere în SUA în ultimii 30 de ani au necesitat aproape în mod specific un nivel ridicat de aptitudini sociale .
Sau luați-o direct de la doi directori executivi ai gigantului tehnic Microsoft, care au scris recent : “Pe măsură ce computerele se comportă mai mult ca oamenii, științele sociale și umaniste vor deveni și mai importante: limbi, artă, istorie, economie, etică, filosofie, psihologie și umanitate cursurile de dezvoltare pot preda abilități critice, filosofice și bazate pe etică, care vor contribui la dezvoltarea și gestionarea soluțiilor AI.
Bineînțeles, este de la sine înțeles că poți fi un comunicator excelent și un gânditor critic fără o diplomă de artă liberală. Și orice educație universitară bună, nu numai una în limba engleză sau psihologie, ar trebui să asimileze aceste abilități în continuare. “Orice diplomă vă va oferi abilități generice foarte importante cum ar fi posibilitatea de a scrie, de a putea prezenta un argument, de a cerceta, de a rezolva probleme, de a lucra în echipă, de a se familiariza cu tehnologia”, spune consultantul educațional de la Dublin și antrenorul de carieră Anne Mangan .
